Mai bine de trei sferturi dintre români se consideră mai cinstiți și mai sinceri decât ceilalți, arată rezultatele studiului Semaforul Moralității, realizat de Exact Business Solutions, pentru HBO România, despre perspectiva românilor din mediul urban asupra moralității.

Peste 69% dintre românii din mediul urban consideră furtul de haine sau alimente, șantajul, șpaga pentru a obține permisul de conducere sau o autorizație, adulterul, întârzierea plății datoriei către un prieten, citirea unor conversații private fără consimțământ sau evitarea unei cozi la magazin, ca fiind serioase probleme de moralitate.

CITEȘTE ȘI: "Demisii în masă la stațiile antigrindină din Botoșani, Iași și Vaslui"

 

În schimb, mai puțin de doi din patru români din mediul urban consideră: furtul de materiale de la serviciu, traversatul pe roșu când nu trece nicio mașină, circularea cu viteză peste limita admisă și a minți pentru a proteja sentimentele unei persoane ca nefiind probleme grave de moralitate, relatează Hotnews.

Semaforul Moralității - studiul care și-a propus să afle cum se raportează românii din mediul urban la moralitate și implicare civică a fost realizat în perioada 29 septembrie - 15 octombrie 2020, de Exact Business Solutions, pe un eșantion reprezentativ de 1055 de persoane.

În comparație cu restul persoanelor din mediul urban, tinerii percep minciuna pentru a obține diverse avantaje, furtul de materiale de la birou, sau citirea conversațiilor private ale unei persoane ca fiind probleme de moralitate mai puțin grave.

De asemenea, 73% dintre românii din mediul urban consideră că politicienii de la nivel central sunt cea mai coruptă categorie economico-socială, urmați de politicienii de la nivel local (56%), preoți și înalți ierarhi (35%), mari oameni de afaceri (35%), angajați în sistemul sanitar (25%), angajați în administrația publică (24%), autorități de ordine publică (23%).

Mersul la vot și încurajarea altor persoane să participe la vot sunt contexte de implicare civică în care mai mult de 6 din 10 români din mediul urban declară că s-au aflat mai des comparativ cu celelalte situații de implicare civică testate.

În schimb, mai puțini de 4 din 10 români din mediul urban declară că participă la proteste, fac voluntariat sau raportează nereguli în aplicații (activitatea în aplicații este mai frecventă în rândul bărbaților din eșantion).