Judeţul Botoşani este, aşa cum toţi ştim şi admitem, printre ultimele din ţară ca nivel de trai, investiţii, infrastructură, dezvoltare. Ne-am consolat cu ideea că suntem necăjiţi, că nimeni nu ne vede, nimeni nu ne aude şi că nimic nu se poate face în sensul acesta. Parcă- parcă, într-un colţ al minţii, încă mai aşteptăm o minune care să ne "ridice" din hăul naţional în care ne-am afundat de ani de zile.

Numai că minunea pe care o aşteptăm nu se va întâmpla nici anul viitor. Comisia Naţională de Prognoză a dat publicităţii "Prognoza în profil teritorial – varianta de toamnă", ce indică progresele sau chiar regresele judeţelor României.

Cifre, comparaţii, realităţi

În ce priveşte judeţul Botoşani, aflăm că ne vom situa tot pe penultima poziţie la nivel naţional în ce priveşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, cu o valoare de 4.304 euro. Sub noi se află Vasluiul, cu un PIB pe cap de locuitor de 4.093 de euro. În schimb, acesta depăşeşte 10.000 de euro în cinci judeţe şi în municipiul Bucureşti. Vorbim însă de cei mai mari poli de dezvoltare ai României, respectiv Ilfov, Timiş, Cluj, Braşov şi Constanţa. Per total, PIB-ul judeţului va fi de 7,5 miliarde de lei, semnalând o creştere faţă de anul 2014, când PIB-ul era de 5,8 miliarde de lei.

Rata şomajului în judeţul Botoşani va fi anul viitor de 4,3%, în condiţiile în care în octombrie, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, indicatorul era de 4,6%, însă CNP estimează că anul viitor, numărul persoanelor ocupate din judeţ va creşte cu 4 puncte procentuale. Mai exact, dacă în octombrie eram 52.433 de salariaţi, anul viitor vom fi 52.800 de salariaţi. Greu de spus unde vor lucra "noii veniţi pe piaţa muncii". Cea mai mică rată a şomajului de la nivel naţional se va înregistra în Timiş, de 1,4%!


(Estimările CNP pe 2016- Curs de guvernare)

Salariul mediu la nivelul judeţului va ajunge la 1.544 de lei net, cu o creştere de 6,8%, în condiţiile în care în octombrie era de 1.388 de lei netul şi 1.921 de lei brutul. Nu ne vom mira că cele mai bine plătite locuri de muncă vor continua să fie cele din regiunea Bucureşti-Ilfov. În alte trei judeţe din ţară, salariul mediu net va depăşi 2.000 de lei pe lună – Argeş, Timiş şi Cluj. Cele mai mici salarii vor fi plătite de angajatorii din Harghita – 1.317 lei. De altfel, salariile din Harghita sunt şi cele care vor consemna cea mai redusă creştere în 2016, de 4,8%.

Să ne întristăm mai tare, am ales un judeţ, Alba, cu care să facem o comparaţie. Alba nu este nici printre primele şi nici printre ultimele judeţe, însă se laudă cu un PIB de 12,6 miliarde lei prognozat pentru 2016, şi un PIB pe cap de locuitor de 8.569 de euro. Deşi rata şomajului va ajunge la 6,6%, judeţul are 85.700 de salariaţi, iar salariul mediu va creşte cu 7% , până la 1.653 de lei. Asta în condiţiile în care, potrivit informaţiilor postate pe site-ul Consiliului Judeţean Alba, judeţul are 382.700 locuitori, iar Botoşaniul, la 1 iulie 2014, avea 460.065 de locuitori (cel mai probabil, însă, numărul îi cuprinde şi pe botoşănenii care lucrează în străinătate, cu sau fără forme legale).

De ce nu ne putem ridica?

Ajungem şi la cauze: de ce suntem acolo unde suntem şi de ce nici anul viitor nu vom reuşi să reducem măcar cu puţin decalajul faţă de restul judeţelor? Ce ne lipseşte?

Infrastructura zdravănă! Nimic nu subminează competitivitatea judeţului, chiar a ţării, în acest moment, așa cum o face infrastructura, de aceea riscăm să rămânem în zona periferică a economiei europene, cu toate consecințele care decurg de aici. Şi aici enumerăm: spulberarea avantajelor comparative, transformarea economiei într-o structură de tip manufacturier, depopularea unor întregi zone tocmai din cauza acestor fenomene, creșterea distanței economice dintre regiunile izolate și cele prospere. Specialiştii deja spun că Botoșaniul este mai aproape, economic vorbind, de Ucraina, decât de media României, iar co- suferinzii din Vaslui de Republica Moldova.

Ce ne mai lipseşte? O unitate în proiecte, un front comun făcut de factorii de decizie sau cu influenţă. Aveam probabil speranţa că după ultimele alegeri parlamentare, cele din 2012, prin parlamentarii pe care noi, botoşănenii, i-am trimis în Parlament, vom reuşi să schimbăm lucrurile, că vor întrupa un soi de "gherilă botoşăneană" cu care să spargă uşile Guvernului, să bată cu pumnul în masă şi să obţină acele investiţii fără de care ne afundăm tot mai tare în hăul economic.

E drept, după ani de aşteptare şi vieţi pierdute în accidente rutiere, circulăm spre Suceava pe un drum normal, dar este normal într-o ţară ce face parte din Uniunea Europeană de acuş opt ani. Dar nu s-a întâmplat aşa, astfel că în continuare suntem martorii unui exod al botoşănenilor- de la cadre medicale, cadre didactice, specialişti în mai toate domeniile, chiar muncitori necalificaţi, care părăsesc Botoşaniul pentru că în alte judeţe sau în alte ţări ale Europei au şansa să trăiască decent.

Ne mai lipseşte şi acel impuls de a acţiona, de a schimba, de a face lucruri. Ne lăsăm pe tânjală, ne consolăm cu ideea că dacă nu avem un loc de muncă bine plătit mai bine stăm acasă, pentru că oricum statul are grijă de noi. Statisticile oficiale arată că la nivelul judeţului sunt înregistrate 110.282 de persoane asistate social care în acest an au beneficiat de diverse forme de ajutorare în valoare de 15 milioane de lei.

Asta spunem noi, dar ce spun diriguitorii?

Gheorghe Sorescu, şeful Consiliului Judeţean, economist: "Dacă nu ne implicăm şi nu gândim în sensul să dezvoltăm judeţul, nu facem nimic"

"Voi da două răspunsuri, unul politic: dacă în continuare vom considera Botoşaniul zonă defavorizată şi vom aplica numai politici sociale, vom fi pe aceeaşi poziţie ba chiar vom cădea pe ultimul loc şi de acolo greu ne mai ridicăm, şi unul administrativ: dezvoltarea judeţului. Dacă înţelegem să dezvoltăm judeţul, aşa cum este componenta noastră, a CJ: dezvoltare de infrastructură- rutieră, apa- canalizare, gaz... Poate ne va ajuta faptul că avem două aeroporturi mai apropiate, e drept că avem nevoie şi de căile de acces către ele. În altă ordine de idei, mediul de afaceri îşi va spune cuvântul. Am avut noi şi handicapul ăsta că am fost la graniţa Uniunii Europene, apoi situaţia complicată cu Ucraina. Avem şi posibilităţi de turism, dacă se face şi drumul ăsta, Iaşi- Botoşani, vor veni şi mai mulţi turişti, pentru că vorbim de monumente istorice, nu de biserici de ultimă generaţie, cu termopan. Spuneţi de salariaţi, că sunt în jur de 52 de mii.
Însă doar 20 de mii lucrează în producţie efectiv, pentru că restul sunt la stat, sunt bugetari. Avem zona agrară, insuficient exploatată, dar trebuie să mergem şi mai departe, pe valorificarea producţiei. Da, există procesatori de lapte, dar ar putea să apară şi producţia agricolă: antredepozite, chiar fabrici de procesare. Dar, revin şi spun că e nevoie de implicare. (Aici, reporterul solicită ieşirea din sfera politică şi întreabă dacă parlamentarii botoşăneni ar fi putut face mai mult) Da, cred că ar putea să propună, să gândească planuri, afaceri care să vină în zona Botoşaniului. Eu pot să constat ca autoritate locală că bugetul nu prevede altceva decât 30- 40 de mii de euro pe toată Moldova la infrastructură, ceea ce este revoltător. Suntem totuşi cea mai săracă regiune din Europa şi dacă nu avem infrastructură, să ne înţelegem! nu vine nimeni să investească pe un drum care nu e modernizat! Da, noi, CJ-ul trebuie să facem infrastructură, dar dacă anul ăsta am primit bani la o treime din cât am primit anul trecut, CU CE să facem infrastructură? Dacă nu ne implicăm şi nu gândim în sensul să dezvoltăm judeţul, nu facem nimic. Nu avem altă şansă."

Ovidiu Portariuc, primarul municipiului Botoşani, economist: Investitorii nu vin decât dacă găsesc cele trei tipuri de resurse: financiare, naturale şi umane"

"Intrarea în UE şi liberalizarea, a dus la exodul românilor calificaţi în Europa, de la un salariu de 200 de euro la unul de 2.000 de euro, ceea ce este de înţeles. Sigur că un agent economic din România nu poate concura cu unul din Germania. Unul din România nu-şi poate permite să dea un salariu de 300 de euro pentru că falimentează. Aceeaşi tendinţă o vedem şi acum la Botoşani, tinerii calificaţi pleacă spre judeţele mai dezvoltate şi vedem exodul tinerilor către marile centre universitare, constatăm îmbătrânirea populaţiei şi o scădere a forţei de muncă calificate din aceste zone care duc la îndepărtarea investitorilor. Investitorii nu vin decât dacă găsesc cele trei tipuri de resurse: financiare, naturale şi umane. Noi avem resursele naturale, prin terenuri şi condiţii, resursele financiare le pot obţine din bănci, dar le lipseşte resursa umană calificată. Şi infrastructura, dar s-au făcut nişte paşi, s-au mai rezolvat unele probleme, dar infrastructura este ultimul element.
Dacă nu ai forţă de muncă, degeaba ai infrastructură. Şi aici chiar ne-am lovit de problema asta. Am avut investitori în IT care ne-au întrebat: dacă mâine deschid o unitate de producţie IT în Botoşani, găsesc 200 de specialişti în domeniul acesta? Păi, nu, că sunt 20-30. Noi nu putem crea artificial un mediu privat, există sau nu există întreprinzători. Noi oferim facilităţi fiscale extrem de favorabile, de la scutirea pe cinci ani a impozitelor pe clădiri şi terenuri a celor care investesc 75.000 de euro, nu 200.00o de mii cum e în vest. Cu toate acestea, nu s-au creat afaceri. (Despre colaborarea cu parlamentarii botoşăneni? n.r.) Am urmărit mai puţin activitatea parlamentarilor liberali, pentru că eu mă ocup mai mult de municipiu. Dacă parlamentarii ne dau o mână de ajutor, foarte bine, dar nu am mandat să-i forţez în vreun fel. Dacă ar fi mai uniţi, cred însă că s-ar realiza mult mai multe lucruri."

Doina Federovici, senator PSD: "E foarte important ca toți parlamentarii, toate partidele politice și toti politicienii să acționeze unitar"

"Cel mai important e ca politicienii să se înțeleagă între ei, astfel încât un proiect major cum este drumul Botoșani-Târgul Frumos să nu mai fie respins în Parlament pentru că parlamentarii PNL refuză să colaboreze cu deputații și senatorii celorlalte partide din Botoșani. Un astfel de proiect ar fi ajutat dezvoltarea orașului, inclusiv creșterea PIB-ului județului. Noi, parlamentarii PSD, avem două proiecte de importanță maximă. Unul este conectarea la fluxurile economice din România - în special drumul Botoșani-Târgu Frumos, care să pună Botoșaniul pe fluxul economic din nordul țării, respectiv între Iași și orașele din Vestul României. Vom face tot ce putem să obţinem finanţarea necesară la rectificarea bugetară de anul următor, în condiţiile în care în primăvară va fi gata studiul de fezabilitate şi proiectarea la care se lucrează în acest moment şi al doilea este realizarea unei universități în Botoșani și a unor școli profesionale.
Județul Botoșani nu va ieși din acest sumbru clasament, dacă nu vom găsi un răspuns adecvat la cele două obiective. De aceea, e foarte important ca toți parlamentarii, toate partidele politice și toti politicienii să acționeze unitar, să colaboreze pentru susținerea acestor proiecte. Astfel spus, să fim în primul rând botoșăneni și abia apoi politicieni ai unui partid sau altul. În plus, anul viitor, toţi parlamentarii PSD vor susţine în anul 2016 continuarea celor 61 de investiţii care au ca ordonator principal de credite Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, finantaţe prin Programul naţional de dezvoltare locală. Avem proiecte şi prin Compania Naţională de Investiţii, prin intermediul ANL, iar CNADNR va finanţa în continuare toate investiţiile începute în anul 2015, pentru covoare asfaltice. Cred că realizarea acestor obiective de investiţii vor conduce indubitabil la creşterea nivelului de dezvoltare al judeţului nostru".

Costel Şoptică, deputat PNL: "Trebuie să fim realişti! Nu avem locuri de muncă şi nici personal calificat"

"(Despre comparaţia cu judeţul Alba, n.r.) Alba are alt areal de dezvoltare, pe lângă asta Alba este o zonă în care industria de carne şi lapte este foarte bine reprezetată la nivel naţional şi creşte automat PIB-ul, şi pe lângă asta Alba are o zonă de IMM-uri de cel puţin zece ori mai mult decât Botoşaniul. Noi suntem o zonă săracă, pe de altă parte ne complacem că vin ajutoarele şi că numai asta aşteptăm. Şi de ce spun asta? În afară de noi nu a mai sărit nimeni în sus când Ponta a tăiat 1,3 miliarde de lei de la dezvoltare şi i-a dat pentru ajutoare, pentru măriri salariale, toată lumea a fost foarte bucuroasă, nepunându-şi problema că ajungem la povestea mea: trăim un Crăciun nesfârşit, în care tot tăiem porcul şi desfundăm damigeana de vin, fără să ne gândim că trebuie să punem şi ceva în loc. Cred că numai o gândire liberală o să poată ridica Botoşaniul. Pentru că liberalismul presupune dezvoltare! Avem două mari probleme, una ar fi lipsa de infrastructură, dar să admitem că s-a rezolvat parţial, odată cu reluarea activităţii pe Aeroportul de la Suceava şi cursele care se fac ar putea aduce investitori la Botoşani (nu şi mărfuri, n.r.).
Pe de altă parte, şi drumul Botoşani- Târgu Frumos este foarte important dar vă spun că cel care a închis complet această lucrare este deputatul PSD Viorel Ştefan şi este preşedintele Comisiei de Buget Finanţe, puteţi să verificaţi. Să nu se spună că liberalii l-au retras că nu-i aşa. Ei l-au retras pentru că nu aveau indicatori tehnico- economici, nu aveau studiu de fezabilitate şi abia acum s-au trezit şi au adus trei miliarde amărâte (300.000 de lei, n.r.) cu care o firmă din Suceava face un mini-SF (studiu de fezabilitate). Revenind însă la Botoşani. Soluţiile nu sunt simple pentru că nu se poate face dezvoltare cu o politică socială, nu poţi vorbi de pace politică şi să bagi băţul prin gard. Eu vreau dezbatere, nu non-combat sau pace politică. O altă problemă: nu avem locuri de muncă şi nici personal calificat şi trebuie să ne gândim la o formulă de şcolarizare. Trebuie să fim realişti! Şi încă ceva. Să-i dăm drumul la treabă! Sunt comune în judeţ care aveau 50-60 de asistaţi sociali şi acum au peste 300 în decurs de trei- patru ani. Trebuie să umblăm la mentalitate!".

Infrastructură, forţă de muncă, investiţii, mentalitate- acestea sunt lucrurile care ne lipsesc, în viziunea celor care ne conduc şi ne reprezintă. Dumneavoastră, cititorii Ştiri.Botoşani.Ro, ce părere aveţi? Ce ne lipseşte? Ce ar trebui să se întâmple astfel încât finalul anului viitor să nu găsească tot pe dezonorantul loc 2 de la coadă?