S-a născut pe 14 aprilie 1976, în Dracșani, comuna Sulița, județul Botoșani. Fostă canotoare, multiplă campioană olimpică și mondială și una dintre cele mai titrate sportive ale României, Georgeta Damian-Andrunache a vâslit în echipajul României de 8+1 care a câștigat aurul la Campionatele Mondiale în 1997, 1998 și 1999 și de asemenea la Olimpiada de la Sydney 2000, unde a câștigat aurul și la proba de pereche femei.
Împreună cu Viorica Susanu a câștigat proba de două rame fără cârmaci la Campionatele Mondiale din 2001 și 2002 și, de asemenea, la Jocurile Olimpice de la Atena 2004 și Beijing 2008. În 2004 a câștigat și la proba de 8+1.
Pe lângă medaliile olimpice, deține alte 11, dintre care 7 de aur, la Campionatele Mondiale. Federația Română de Canotaj a desemnat-o cea mai bună canotoare din anul 2003. Este căsătorită cu fostul canotor Valeriu Andrunache și are doi copii.
Părinții ei povesteau că, de fiecare dată când pleca de acasă, știau unde o găsesc pe Georgeta. "Nu m-am gândit niciodată că o să ajungă campioană. Ea era mititică, slabă și negruță. Mie mi-a venit în gând că o să ajungă campioană? A muncit mult. Venea acasă și plângea, spunând că o ceartă fetele", își amintea mama campioanei.
"Într-o zi a venit de la școală și mi-a zis că a venit cineva de la București și a spus să meargă într-o excursie. Noi, că la țară, nu avem tot ce ne trebuia și nu am vrut să o las. Ea a plâns, dar ca să o încurajez i-am spus să meargă cu mine în pădure, să aducem lemne. A mers cu mine și apoi un vecin mi-a spus: Tu știi de ce o cheamă pe față? I-am spus că știu. Mi-a spus că nu este adevărat cu excursia. Atunci am lăsat lemnele în ogradă și m-am dus la directoarea școlii. Ea mi-a spus să mă duc repede la profesorul de sport și să văd dacă mai poate pleca. Celelalte fete selecționate erau plecate deja. Am vorbit cu antrenorul de la Botoșani și am trimis-o singură la București", povestește mama Georgetei Andrunache, din Dracșanii Botoșanilor.
Crescută în apropierea unuia dintre cele mai mari iazuri din țară, a învățat să înoate și să vâslească încă înainte de a fi selecționată.
A ajuns la canotaj graţie antrenoarei Elena Iacob, de la CS Botoşani. Potenţialul ei uriaş a ieşit imediat în evidenţă, iar peste numai un an era componentă a lotului de junioare.
Georgeta Andrunache nu uită primul său contact cu acest sport: "S-a făcut o selecție la noi în școală. Țin minte că eram la ora de fizică atunci când antrenoarea Elena Iacob a venit în clasă, pentru selecție".
"Sportul a însemnat pentru mine cea mai bună şcoală a vieţii. M-a învăţat, m-a consacrat, m-a ajutat să mă integrez şi să lucrez în echipă. Canotajul mi-a dat tot ceea ce am acum şi de aceea îi sunt recunoscător şi nu mă voi rupe de familia lui niciodată. Şi nu e vorba doar de întreţinerea unor prietenii şi relaţii pe care le-am dezvoltat în 23 de ani de canotaj, ci şi de munca efectivă pentru acest sport minunat. Poate nu se ştie, dar particip şi în calitate de arbitru la competiţiile interne de canotaj, iar în cadrul Federaţiei Române de Canotaj sunt preşedintele Comisiei pentru sportivi", mărturisea într-un interviu Georgeta Andrunache.
De un lucru a fost însă mereu sigură: nu ar schimba nimic din trecutul său, chiar dacă "perioada de pregătire este una infernală".
Alături de Georgeta Andrunache, britanicul Steve Redgreve și Elisabeta Lipă sunt singurii sportivi din istoria canotajului mondial care au mai reușit să cucerească cinci medalii la Olimpiadă.
În 2012, după Jocurile Olimpice de la Londra, Georgeta Andrunache s-a retras din activitatea competițională și a rămas în cadrul clubului Dinamo București.
A primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, iar in 2000 i-a fost conferit Ordinul național “Serviciul credincios” în grad de colonel.
