Cum a fost meciul?
A fost un meci greu chiar dacă am învins fără probleme. Veneam după o pauză de trei luni în care nu jucasem un meci oficial şi după un cantonament în Antalya în care am pierdut toate cinci meciuri şi de aceea nu aveam un moral foarte bun. Nu ne era frică de Dunărea Galaţi, dar exista o presiune asupra noastră, creată de toată lumea şi aveam nevoie să obţinem această victorie.
După aspectul jocului se putea câştiga mai clar…
Dacă era 4-0 la pauză nu cred că se supăra nimeni. Ne-a ieşit jocul, dar nu cred că trebuia să dăm toate golurile în meciul cu Dunărea Galaţi. Mai avem încă 16 etape.
Eşti mulţumit de evoluţia ta?
Toate privirile era aţintite spre mine, dar Dumnezeu te apără când eşti la greu. Consider că am făcut un meci bun şi important este că am reuşit să câştigăm.
Cui dedici golul marcat?
În primul rând dedic golul celor doi colegi şi prieteni ai mei Bordeanu şi Şuleap care nu au prins lotul la meciul cu Dunărea Galaţi.
Dar ce s-a întâmplat miercuri seara?
Am mers la masă şi pentru că nu ne-a plăcut mâncare am preferat să mergem în altă parte. Am servit masa după care am băut o sticlă de vin. Nu s-a întâmplat nimic altceva şi cred că s-a făcut prea mare caz.
Urmează Concordia Chiajna, un adversar care şi-a propus promovarea…
Va fi un meci mult mai greu decât cel cu Dunărea Galaţi, dar noi nu avem nimic de pierdut. Mergem la Chiajna să jucăm şi sperăm să obţinem trei puncte. Dacă îi încurcăm pe cei de la Chiajna intrăm în cărţi pentru locul doi. Important este că pornim cu un moral bun şi credem în şansa noastră.
Pe ce loc crezi că va termina FC Botoşani la finalul sezonului?
Eu consider că în primele cinci. Suntem o echipă de 11 muncitori, fără vedete, dar care poate termina fără probleme în primele cinci.
Dacă vei continua cu evoluţii bune, te gândeşti la revenirea în prima ligă?
Eu sper să revin în prima ligă cât mai repede. Am 26 de ani şi cred că mai pot evolua trei-patru sezoane în primul eşalon. Eu mă gândesc tot timpul la prima ligă. Am aproape 100 de meciuri jucate şi mi-aş dori să mă întorc la FC Vaslui sau Gloria Bistriţa, echipele mele de suflet.
Despărţirea de Vaslui nu a fost în condiţii foarte amiabile…
Eu cu domnul Porumboiu am rămas în relaţii bune. Probleme am avut cu Hizo, care după 17 etape în care am jucat meci de meci, nu mai prindeam nici banca de rezerve. De aceea am plecat de la Vaslui. Îmi doream să joc şi am preferat să vin la divizia B decât să stau pe bancă sau în tribună la divizia A. În orice caz, este mult mai greu la divizia B decât la A. (Răzvan Sauciuc)