În timp ce la Iași zeci de mii de credincioși o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, și la Botoșani câteva sute de cetățeni au așteptat la rând pentru a se închina ocrotitoarei Moldovei.
Rândul alcătuit din oameni care așteptau să treacă pe la racla care adăpostește un veșmânt de-al Sfintei Parascheva s-a format până la capătul pietonalului spre strada Cuza Vodă.
Pe „Unirii” câțiva bătrânei vindeau busuioc și flori de toamnă credincioșilor care voiau să ducă un omagiu Cuvioasei Parascheva.
Și în acest an slujba a fost oficiată de un sobor de preoți. Cei care doresc să treacă pe la racla scoasă spre închinare în curtea lăcașului de cult o pot face pe tot parcursul zilei.
Manifestarea religioasă a fost vegheată de echipaje ale Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, dar și de un echipaj de Poliție Locală.
Scurt istoric despre viața Sfintei Parascheva
Moștenind o mare avere de la părinți împreună cu fratele ei, tânăra Parascheva a dăruit săracilor partea ce i se cuvenea de moștenire și, „părăsind frumusețea acestei lumi”, s-a retras „în adâncul pustiei”.
În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de mai bine de 350 de ani moaștele ei se găsesc la Iași, fiind izvor de binecuvântare și însănătoșire duhovnicească și trupească pentru toți cei care o cheamă în rugăciune să fie mijlocitoare către Preamilostivul Dumnezeu.
Dacă Sfânta Muceniță Parascheva, prăznuită la 26 iulie în Calendarul Ortodox, este cunoscută în popor cu numele „Sfânta Vineri”, Cuvioasa Maică Parascheva a fost numită, mai cu seamă în Moldova, „Vinerea Mare”. Ca un simbol al unității Ortodoxiei de pretutindeni, viața de după moarte a Sfintei Parascheva arată că sfințenia ridică din neamul său pe omul ce s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere între toți cei care mărturisesc și viază întru aceeași credință. Mărturie despre cinstirea adusă de strămoșii noștri Sfintei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hramul „Cuvioasa Parascheva” nu numai în Moldova, dar și în Transilvania și în Țara Românească.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit pe pământ în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură în limba română despre viața sfintei o găsim în „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, Iași, 1643.
