În fiecare an, în prima zi de sâmbătă din luna decembrie, credincioșii nemțeni, precum și cei care i-au cunoscut pe părinții Cleopa Ilie, Ioanichie Bălan sau Paisie Olaru sosesc la Mănăstirea Sihăstria pentru a participa la Parastasul oficiat pentru duhovnicii care se odihnesc în „Grădina cu sfinți” din imediata apropiere a așezământului monahal.
Potrivit ziarullumina.ro, sfintele slujbe au fost oficiate, sâmbătă dimineață, de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, împreună cu un sobor de stareți, preoți și diaconi.
A devenit o tradiție ca în fiecare an, în prima sâmbătă din decembrie, obștea monahală să se roage pentru sufletele marilor părinți duhovnici care au viețuit și s-au ostenit la Sihăstria Neamțului.
Ieroschimonahul Paisie Olaru, arhimandritul Cleopa Ilie și arhimandritul Ioanichie Bălan au fost pomeniți în această dimineață în biserica așezământului monahal de către un sobor de preoți și diaconi, sub preoția lui PS Nichifor Botoșăneanul. Slujba Parastasului a fost precedată de Sfânta Liturghie, la care au participat numeroși credincioși din Neamț, dar și din împrejurimi.
Alături de Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor au mai slujit părintele arhimandrit Dosoftei Șcheul, marele eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Iași, părintele arhimandrit Petroniu Marin, starețul Mănăstirii Pângărați și exarh de Neamț, părintele arhim. Vichentie Amariei, starețul Mănăstirii Secu, părintele Nicolae Axentioi, protopop de Târgu Neamț, părintele profesor Ioan Mihoc de la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” Mănăstirea Neamț, părintele arhim. Arsenie Popa, starețul Mănăstirii Sihăstria, precum și părinții slujitori din obștea ansamblului monahal.
„Părinții Cleopa, Paisie și Ioanichie au fost mângâietori de oameni”.
La finalul slujbei de pomenire, PS Nichifor Botoșăneanul a subliniat în cuvântul de învățătură că cei trei părinți de la Sihăstria au fost darul lui Dumnezeu pentru credincioși: „Atunci când îi prăznuim pe sfinți, îndeosebi săvârșim Sfânta Liturghie, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu, pentru că pilda vieții lor ne întărește. În cuvântul lor descoperim cuvânt cu putere multă. În această zi, cu același gând de mulțumire, îi pomenim pe părinții Cleopa, Paisie și Ioanichie atât de aproape de noi! Mulți dintre dumneavoastră ați luat binecuvântare de la ei, ați simțit mâna lor pe capul dumneavoastră, mulți v-ați spovedit - precum eu însumi - la acești sfinți părinți, alții ați ascultat cuvintele lor, și întâlnirea față către față ne descoperă omul cu putere, venită din încercare, din suferința trecută fără văicăreală, fără întoarcere spre sine, fără revoltă, ci cu încredințare înaintea lui Dumnezeu, cu iertare, dezlegând legăturile răului și învățându-ne că iertarea înseamnă dezlegarea răului prin purtarea suferinței, precum Domnul Hristos a purtat. Îi pomenim pe părinții Cleopa, Paisie și Ioanichie cu recunoștință adusă lui Dumnezeu, cinstindu-i și rugându-ne pentru ei, pentru că au fost mângâietori de oameni, pentru că, într-adevăr, au fost un dar al lui Dumnezeu pentru oameni, și în fiecare din noi, Dumnezeu pune această chemare, acest rost, de a fi și noi mângâietori celor din jurul nostru”.
Părintele stareț Arsenie Popa a rostit, la rându-i un cuvânt de mulțumire, evocând personalitatea părinților de la Sihăstria, oferindu-i în același timp Părintelui Episcop-vicar un tablou bizantin cu chipul părintelui Cleopa Ilie și câteva albume apărute la editura mănăstirii.
În continuare, cei prezenți s-au îndreptat spre cimitirul mănăstirii, cunoscut de pelerini și sub numele de „Grădina cu sfinți”, unde s-au închinat și s-au rugat la mormintele celor trei mari duhovnici.
Părintele Cleopa Ilie s-a născut în județul Botoșani, într-o familie cu zece copii. În copilărie, Constantin, care avea să devină mai târziu arhimandritul Cleopa, se îndeletnicește cu păstoritul oilor. În anul 1929 intră în obștea Schitului Sihăstria, iar în 1945 este numit egumen. A fost stareț la Sihăstria și Slatina și a viețuit în mănăstire 70 de ani, dintre care 10 în pustie, ajungând la măsura părinților pustiului de odinioară. În ziua de 2 decembrie 1998 și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos. Conform unei declarații oferite pentru Televiziunea Patriarhiei Române - Trinitas TV - Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a afirmat că Sfântul Sinod al Bisericii noastre a decis pregătirea procesului de canonizare a 12 preoți și călugări pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie. Unul dintre cei nominalizați spre canonizare este părintele arhimandrit Cleopa Ilie.
Ieroschimonahul Paisie Olaru, un rugător înaintea Domnului. Alături de Părintele Cleopa, propus pentru a fi trecut în rândul sfinților.
S-a născut în 20 iunie 1897, în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani. A intrat în obștea Schitului Cozancea în anul 1921, iar un an mai târziu a fost tuns în monahism ca schimonah, primind numele de Paisie.
A fost hirotonit diacon în 14 octombrie 1943 și preot în data de aprilie 1947. A fost egumen al schitului timp de un an, între 1947-1948, după care s-a retras la Mănăstirea Neamț. Între anii 1949-1953 a viețuit la Mănăstirea Slatina din Suceava, iar din 1954, la Mănăstirea Sihăstria. Între anii 1972-1984 s-a ostenit la Schitul Sihla. A trecut la cele veșnice în data de 18 octombrie 1990, la Mănăstirea Sihăstria. În vara acestui an, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a declarat la Botoșani că părinții Paisie Olaru, Cleopa Ilie și Dionisie cel orb au fost propuși Sfântului Sinod pentru a fi trecuți în rândul sfinților.
Arhimandritul Ioanichie Bălan, mărturisitor al credinței în timpul regimului comunist.
Părintele Ioanichie s-a născut în data de 10 februarie 1930 în localitatea Stănița, județul Neamț, primind la botez numele de Ioan. După ce a absolvit Liceul comercial din Roman, în 4 noiembrie 1949, a venit la Mănăstirea Sihăstria. A fost uns în monahism în data de 14 aprilie 1953 și hirotonit diacon la data de 15 aprilie 1953.
Între 1949-1971 îndeplinește în Mănăstirea Sihăstria ascultările de casier, contabil, secretar și ghid al mănăstirii. Între anii 1971-1990, când comuniștii făceau nenumărate schimbări și presiuni asupra vieții bisericești, părintele Ioanichie Bălan se mută la Mănăstirea Bistriță, județul Neamț. Cu acest prilej, între anii 1971-1975, urmează cursurile Facultății de Teologie din București, pe care le încheie cu lucrarea intitulată „Chipuri de călugări îmbunătățiți din mănăstirile nemțene”.
În ziua de 2 februarie 1979, ierodiaconul Ioanichie Bălan este hirotonit preot de Patriarhul Teoctist. Mai apoi, în anul 1984, el va fi numit protosinghel, iar în anul 1992, arhimandrit. Abia în anul 1990 va reveni la Mănăstirea Sihăstria, unde își va continua activitatea misionară și publicistică. În cei aproape 60 de ani de viață monahală, arhimandritul Ioanichie Bălan s-a evidențiat ca un mărturisitor al credinței în timpul regimului comunist. A fost, totodată, și un istoric recunoscut al vieții monahale, impunându-se în cultura românească prin cărțile sale „Patericul Românesc”, „Vetre de sihăstrie românească”, „Viața Părintelui Cleopa”, „Părintele Paisie Duhovnicul”, ș.a.
Arhimandritul Ioanichie Bălan a rămas în memoria creștinilor ca unul dintre marii duhovnici ai Ortodoxiei românești. Duhovnicul nemțean a trecut în veșnicie în data de 22 noiembrie 2007, la vârsta de 77 de ani. Luna trecută s-au împlinit 14 ani de la mutarea sa la Domnul.
(Un articol de Flavius Popa)