În noaptea de sâmbătă spre duminică, România a trecut la ora de iarnă, astfel că ora 4.00 a devenit ora 3.00. Duminică, 27 octombrie, este cea mai lungă zi din an: 25 de ore.
Trecerea la ora de iarnă poate produce tulburări de bioritm, schimbarea orei este resimțită în special de copii și bătrâni. Nu doar somnul poate fi perturbat, ci și pofta de mâncare, capacitatea de muncă, concentrarea și stările de dispoziție. O recomandare era de a merge la culcare cu o oră mai târziu sâmbătă seara. În acest fel, numărând aceleaşi ore de somn, trezirea de dimineaţă se va face la o oră considerată ca obişnuită.
Unele persoane acuză o oboseală puternică după schimbarea orei, însoţită eventual de o senzaţie de disconfort şi chiar de dureri de cap. Pentru a depăşi această stare este nevoie de multă odihnă şi de necesitatea de a adopta un ritm de viaţă ce corespunde trecerii la noua oră de iarnă. Simptomele vor trece în câteva zile sau în maximum câteva săptămâni.
România a adoptat pentru prima oară ora de iarnă și ora vară în 1932, însă schimbarea orei a fost abandonată în 1941 și a fost reintrodusă în 1979. Din acel moment, vreme de 18 ani ora se schimba la sfârșitul lunii martie, iar trecerea la ora de iarnă avea loc la finalul lui septembrie. Ceasul se dă înapoi în ultima săptămână din octombrie începând cu anul 1997.
Înainte de schimbarea orei, în luna septembrie are loc și echinocțiul de toamnă. Atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică are loc echinocțiu de toamnă. Pe data de 23 septembrie, echinocțiul reprezintă în mod oficial sfârșitul verii.
CFR Călători a informat că schimbarea orei nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia urmând a se efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor.
În ţările care aplică această schimbare a orei, procesul nu va fi simultan din cauza diferenţei de fus orar. Deputaţii europeni au cerut o evaluare a regimului actual al orei şi, dacă este necesar, o revizuire a regulilor, într-o rezoluţie adoptată la 8 februarie 2018 în Parlamentul European cu 384 de voturi pentru, 153 împotrivă şi 12 abţineri.
Mai multe iniţiative cetăţeneşti au arătat o anumită îngrijorare faţă de modificarea bianuală a orei, care marchează începutul şi sfârşitul perioadei de vară. Numeroase studii nu au reuşit să tragă o concluzie clară, însă indică anumite efecte negative asupra sănătăţii umane.
În cadrul consultări online, care s-a desfăşurat în perioada 4 iulie-16 august 2018, au fost primite 4,6 milioane de răspunsuri din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul unei consultări publice a Comisiei Europene. Consultarea publică derulată arată că 84% dintre respondenţi sunt în favoarea renunţării la schimbarea orei de două ori pe an.
După sondajul realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus abolirea schimbării sezoniere a orei. Comisia a vrut să impună renunţarea din 2019, dar unele dintre statele membre s-au opus.
Eurodeputaţii au votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021. Fiecare stat membru urmează să decidă pe ce oră va rămâne – ora standard sau ora de vară.
Ţările care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard sau de iarnă îşi vor schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.
Statele membre trebuie să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor înainte de aplicarea măsurii până în aprilie 2020, iar apoi să se coordoneze cu executivul comunitar pentru ca deciziile individuale luate să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Această coordonare înseamnă practic ca toate părţile să-şi depăşească problemele în domenii precum orarul zborurilor şi al altor mijloace de transport.
Dacă Comisia Europeană sesizează probleme cu implementarea, poate dispune o întârziere de 12 luni.