În codrii Voronei, judeÅ£ul BotoÅŸani, se află un loc de pelerinaj căutat mai ales de cei care aÅŸteaptă o minune divină. Aici se află moaÅŸtele Sfântului Cuvios Onufrie, un sihastru rus care a trăit acum 300 de ani într-o peÅŸteră din zonă. Povestea sa este fascinantă ÅŸi motivantă pentru credincioÅŸi.

Adânc, în codrii Voronei, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul BotoÅŸani, la capătul unui drum forestier se află Schitul Sihăstria Voronei, o mănăstire de călugări veche de câteva sute de ani. Este un schit retras, aparent fără prea mare importanţă, dar care totuÅŸi, atrage, ca un magnet, sute de credincioÅŸi din Moldova. Motivul îl reprezintă racla adăpostită de mica bisericuţă din centrul aÅŸezământului monastic, scrie Adevărul.

CITEȘTE ȘI: "Bolojan, vizită în R. Molodova. Premierul Dorin Recean: "Luăm din România pe..."

 

Aici odihneÅŸte de aproape trei secole Cuviosul Onufrie, sanctificat ÅŸi sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română pe data de 9 septembrie, drept Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona. 

Vestea că moaÅŸtele Sfântului Onufrie fac minuni au creat o nouă rută de pelerinaj în codrii Voronei, atât la schit, dar mai ales la peÅŸtera calcaroasă unde Cuviosul Onufrie a trăit departe de lume în post ÅŸi rugăciune timp de 25 de ani.  De altfel, încă de la moartea sa, Sfântul de la Vorona a fost încojurat de mit ÅŸi legendă, inclusiv cu minuni mari făcute pentru unul dintre domnitorii Moldovei. În plus, povestea sa este pe cât de misterioasă, pe atât de fascinantă.  

Misterioasa alegere a unui nobil rus  

Cuviosul Onufrie a ajuns în Moldova în jurul anului 1749. Cel puÅ£in asta arată izvoarele bisericeÅŸti ÅŸi mărturiile unor importanÅ£i ieromonahi ai vremii precum Paisie Velicicovski. Acesta venea din Rusia ÅŸi căuta liniÅŸtea codrilor Moldovei dar ÅŸi învăţătura renumiÅ£ilor duhovnici ÅŸi sihaÅŸtrii din zona NeamÅ£ului ÅŸi Sucevei. Pe Onufrie îl cunoaÅŸte ÅŸi Vasile de la Poiana Mărului iar Paisie Velicicovski îl găseÅŸte la Mănăstirea Dragomirna în judeÅ£ul Suceava. De altfel, între Paisie ÅŸi Onufrie se va lega o puternică prietenie. 

Despre Cuviosul Onufrie se ÅŸtiu însă puÅ£in lucruri, din punct de vedere biografic. Nu-i este cunoscut numele de mirean ÅŸi nici de unde venea cu exactitate. Se ÅŸtia doar că era rus ÅŸi că era de origine nobilă. Ba chiar, că era dintr-o familie care se înrudea cu Å£arul Petru I.  

Tocmai de aceea, Onufrie, în viaÅ£a sa laică a fost guvernator, probabil al unei provincii din zona Ucrainei de astăzi. Se spune că a dus viaÅ£a de curte a unui aristocrat rus, deprins cu moda franÅ£uzească introdusă de Å£arul Petru I în rândul nobilimii.  La un moment dat însă, în mod misterios, nobilul rus îÅŸi părăseÅŸte familia, rangul ÅŸi renunţă la averea sa. Pleacă ca pustnic, sub numele de Onufrie, în pădurile din Moldova. Străbate aproape tot drumul pe jos. 

Se presupune că avea între 30 ÅŸi 40 de ani atunci când a ajuns în Moldova. Faptul că provenea dintr-o familie aristocrată era dovedit ÅŸi de faptul că avea o cultură solidă, ÅŸtia să scrie deosebit de frumos ÅŸi în plus reuÅŸea să facă traduceri foarte bune din diferite lucrări religioase. În acele vremuri, de o educaÅ£ie aleasă puteau beneficia doar membrii familiilor aristocrate, potente din punct de vedere financiar.   

În sălbăticia codrilor Voronei  

După 15 ani de stat în diferite comunităţi monastice din Moldova, Cuviosul Onufrie simte nevoia unei retrageri totale. Ar fi aflat că în codrii Voronei, judeÅ£ul BotoÅŸani, de astăzi, niÅŸte păduri dese ÅŸi izolate ar fi fost mănăstiri locuite ÅŸi de călugări ruÅŸi. A plecat către Vorona ÅŸi se spune că a ajuns pe aceste meleaguri în jurul anului 1764. Atunci de altfel va deveni călugăr la Schitul Sihăstria Voronei, locuită ÅŸi de monahi români, dar ÅŸi ruÅŸi. PrimeÅŸte calitatea de sihastru. Se retrage într-o peÅŸteră din calcar, din codrii Voronei ÅŸi trăieÅŸte aici timp de 25 de ani. Tot ceea ce făcea era să se roage ÅŸi să mediteze. În restul timpului făcea copieri frumoase din Scripturi sau alte cărÅ£i sfinte. Luase legământul tăcerii ÅŸi petrecea ziua în post negru, mâncând doar o singură dată, după apus. Dormea doar câteva ore, în chilia sa de piatră ÅŸi se întorcea apoi la rugăciune ÅŸi meditaÅ£ie. 

În anul 1789, Cuviosul Onufrie avea să moară. Trecerea sa în lumea de dincolo ar fi fost precedată de o minune. Cu doar câteva zile înainte de moartea sihastrului rus, un preot din Tudora ar fi avut o viziune ÅŸi ar fi fost îndrumat către peÅŸtera Cuviosului Onufrie. Aici, sihastrul a fost găsit bolnav ÅŸi a fost dus la Schitul Sihăstria Voronei. Aici a murit la scurt timp ÅŸi a fost îngropat la rădăcina unui măr, de lângă biserica din cadrul complexului monahal.   

Minunile lui Onufrie ÅŸi trecerea în rândul SfinÅ£ilor  

După moartea lui Onufrie au fost atestate sau s-a vorbit despre mai multe minuni care s-ar fi petrecut la mormântul Sfântului. MulÅ£i oameni s-ar fi vindecat după ce au atins mormântul sau ar fi consumat mere din copacul de lângă mormânt. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al domnitorului Mihai Sturza. Se spune că domnitorul a ajuns la Sihăstria Voronei în anul 1846. Aici a primit un măr din copacul de lângă mormântul Sfântului ÅŸi i s-a spus să-l dea fiicei sale bolnave de epilepsie. Copila a mâncat mărul ÅŸi s-ar fi vindecat. 

Domnitorul a cerut atunci dezgroparea osemintelor lui Onufrie. Atunci s-ar fi petrecut o altă minune, trupul Cuviosului fiind neputrezit. MoaÅŸtele sale au fost prima dată depuse în altarul Mănăstirii Vorona, pe atunci mănăstire de călugări. Ulterior, în urma unui vis, avut de stareÅ£ul mănăstirii Vorona, tot în secolul al XIX lea, moaÅŸtele Cuviosului Onufrie au fost duse la Schitul Sihăstria Voronei. A fost mai apoi trecut în rândul SfinÅ£ilor ÅŸi prăznuit pe data de 9 septembrie.

Loc de pelerinaj în codrii Voronei  

Åži astăzi locurile pe unde a trăit Cuviosul Onufrie sunt loc de pelerinaj, mai ales pentru credincioÅŸii din Moldova. MulÅ£i spun că Sfântul de la Vorona continuă să facă minuni, mai ales la racla cu moaÅŸtele sale. MulÅ£i merg, prin pădure, pe un traseu pitoresc, până la grota din calcar unde a trăit 25 de ani ca pustnic. Vin ÅŸi se roagă sperând la o minune din partea Sfântului.

„Am fost cu soÅ£ul la doctor ÅŸi medicii au fost rezervaÅ£i. Am venit aici să mă rog. Numai Dumnezeu ÅŸi Sfântul Onufrie pot să ne apere”, mărturiseÅŸte o botoşăneancă venită la grota Cuviosului. AlÅ£ii merg pe acest traseu doar pentru frumuseÅ£ea naturii ÅŸi a peÅŸterii, amenajată astăzi sub forma unui altar.   

sursa: Adevărul