O minte lucidă, cu un spirit sclipitor și dorința de a împărtăși generațiilor de astăzi întâmplări de demult. La 97 de ani, doamna profesoară Silvia Vieru rămâne modelul de intelectual care nu contenește să dăruiască societății din știința acumulată în aproape un secol de viață.
Absolventă a Facultății de Geografie și Geologie, în cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Silvia Vieru este și astăzi activă pe rețelele sociale, acolo unde împărtășește din propriile amintiri.
A experimentat schimbările majore din sistemul educațional și din societate. A transmis nu doar cunoștințe academice, ci și valori morale și etice, contribuind la formarea caracterului elevilor.
Impresionează, la distinsa profesoară din Botoșani, memoria excepțională exersată în zeci de ani de catedră, cu mii și mii de elevi cărora le-a deslușit tainele vieții.
Noi, cei amestecați în cotidianul încărcat cu de toate, trebuie să învățăm de la ei, profesorii de demult. Acești piloni ai educației care au modelat destine și au lăsat o amprentă profundă în sufletele elevilor lor. Ei vin dintr-o vreme în care, deși resursele erau limitate, pasiunea pentru învățare era infinită. Cu răbdare și înțelepciune, au reușit să insufle nu doar cunoștințe, ci și valori fundamentale precum respectul, disciplina și curajul de a visa.
În săli de clasă vechi, uneori sub nemiloase amenințări, cuvintele lor au deschis porți către lumi necunoscute. Fiecare lecție era o călătorie, iar fiecare întrebare, o provocare. Profesorii de demult au fost mai mult decât simpli educatori; au fost mentori, susținători și, uneori, părinți.
Este o datorie de onoare și de suflet să ne amintim în fiecare zi de moștenirea lăsată de acești profesori. Să le recunoaștem contribuția la formarea noastră ca indivizi și la construirea unei societăți mai bune.
Doamna profesoară Silvia Vieru este un om-poveste, pentru care vârsta – de bună seamă povară și zilnică strădanie pentru viață – înseamnă nu o simplă trăire, ci o rodnică împărtășire întru bucuria celorlalți.
LA MULȚI ANI, sănătate și răbdare în greul zilelor, bucurii sufletești, oameni buni în preajmă!