Persoanele care au dificultăți în a adormi, se trezesc pe parcursul nopții și nu reușesc să readoarmă sau se trezesc foarte devreme dimineața, având o calitate nesatisfăcătoare a somnului și îngrijorare constantă legată de aceste probleme sunt persoane care suferă de insomnie, scriu jurnaliștii de la hotnews.ro.
Deși multe personalități considerau somnul o pierdere de timp, lipsa lui ne afectează în timp sănătatea fizică și emoțională și necesită intervenție specializată, spune medicul Iasmina Dragomir, medic primar psihiatru, la o clinică din Cluj, pentru hotnews.ro.
Potrivit hotnews.ro, somnul este, în primul rând, un fenomen fiziologic, în care starea de conștiență este diminuată sau abolită, și care se desfășoară în cicluri cu durata de 90 până la 110 minute, alcătuite din trei faze de somn non REM și una de somn REM, adică, simplist sintetizat, somn fără vise și somn cu vise. Fiecare fază menționată are caracteristicile și rolurile sale.
Se știe că somnul este esențial supraviețuirii, însă rolul său exact este neclar. Studiile pe șobolanii privați de somn au dus la decesul acestora după două sau trei săptămâni.
Ipotezele actuale analizează rolul somnului în reducerea consumului energetic, facilitarea proceselor de învățare, restaurarea componentelor celulare și protecția față de agresori, în perioadele de vulnerabilitate.
În ceea ce privește specia noastră, cel mai mediatizat caz de deprivare controlată de somn datează de la sfârșitul anului 1963 când, în cadrul unui experiment științific desfășurat la inițiativa unui cercetător de la Stanford, Randy Gardner, un student în vârstă de 17 ani, a rezistat 11 zile și 25 de minute fără să doarmă.
Ulterior a dormit 14 ore și 40 de minute și a fost monitorizat timp de 10 luni, fără a se înregistra sechele imediate ale perioadei fără odihnă, dar dezvoltând după câțiva ani insomnie rebelă.
Se pare că doar 15% dintre insomniaci suferă de insomnie primară, adică perturbarea somnului care nu este o consecință, ci problema în sine.
În majoritatea cazurilor, însă, insomnia este secundară, adică este doar un simptom într-un context mai larg. De aceea, în momentul în care ne adresăm unui psihiatru sau unui somnolog, vor fi căutate sistematic anumite afecțiuni psihiatrice sau organice care pot perturba somnul, alte tulburări de somn care se pot ascunde în spatele oboselii resimțite zilnic, consumul de substanțe sau medicamente, probleme de igienă a somnului și de psihoigienă, tipul de activitate profesională.
Cel mai frecvent se va identifica o afecțiune psihiatrică (40% din cazuri), iar dintre acestea, cea mai întâlnită este depresia.
Un context particular de evaluare a problemelor legate de somn este cel generat de pandemia cu noul coronavirus.
Efectele pe termen lung ale lipsei de somn au fost dovedite în afectarea sănătății fizice, cu creșterea riscului pentru dezvoltarea afecțiunilor cardio-vasculare, metabolice și infecțioase, dar și în scăderea calității vieții și a randamentului profesional.
În concluzie, insomnia poate fi semnalul de alarmă în prezența unei afecțiuni psihiatrice, consecința stresului sau unor situații particulare de viață, a consumului de alimente stimulante (cofeină, ceai negru, ceai verde, ciocolata etc.) sau substanțe excitante pentru sistemul nervos (droguri, medicamente), rezultatul unor afecțiuni somatice sau al durerii cronice, al perturbării ritmului somn-veghe prin diferențe de fus orar sau particularități profesionale, dar, nu arareori, este generată de lipsa de psihoigienă sau de igienă a somnului.