Ziua Imnului Național a fost sărbătorită și în acest an, la Botoșani, în Centrul Istoric. Evenimentul a început la ora 10:00, atmosfera fiind una de sărbătoare și vremea deosebit de frumoasă.
Alături de comandantul Garnizoanei Botoșani, pentru a saluta Drapelul de Onoare, s-a deplasat Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani.
Momentul cel mai frumos și apreciat de participanți a fost acela al intonării Imnului Național al României de copiii de la Atelierul de Muzică al Oanei Tăbultoc.
Ulterior a fost oficiat serviciul religios de către pr. Petru Fercal, protopopul de Botoșani, alături de preotul militar și cel de la Penitenciarul Botoșani.
Semnificația Zilei Imnului Național al României a fost prezentată de loc. col. Ciprian Andrei Apopei, comandantul Garnizoanei Botoșani.
„Astăzi ne-am adunat pentru a sărbători una dintre cele mai importante sărbători simboluri ale identității și demnității naționale, Imnul Național al României. Simbol al țării, alături de Drapelul Național, Stema României și Ziua Națională. Pentru fiecare român Imnul nu reprezintă doar o succesiune de versuri și note muzicale, el exprimă istoria, valorile și idealurile unei națiuni, evocând curajul, solidaritatea și dorința de libertate care au călăuzit generații de români. Versurile scrise de Andrei Mureșan pe melodia lui Anton Pan au devenit de-a lungul timpului un simbol al speranței, curajului și dorinței de libertate”, a precizat loc. col. Ciprian Andrei Apopei, comandantul Garnizoanei Botoșani.
Acesta a mai afirmat că Imnul Național al României a fost purtat de români de-a lungul anilor în momente de cumpănă, în timpul revoluțiilor, al războaielor și în timpul marilor încercări istorice, dar și în momente de bucurie.
„Pentru generații întregi de români acest imn a reprezentat chemarea la responsabilitate și solidaritate. El a însoțit poporul român în momente de cumpănă, în timpul revoluțiilor, al războaielor și al marilor încercări istorice, dar și în momentele de împlinire națională. „Deșteaptă-te române” păstrează vie memoria acestor sacrificii și ne îndeamnă să nu uităm că libertatea, independența și suveranitatea nu sunt valori dobândite odată pentru totdeauna, ci responsabilități care trebuie apărate și consolidate permanent. Pentru Armata României Imnul Național are o semnificație aparte. El însoțește ceremoniile militare, momente de depunere a jurământului militar, misiunile desfășurate sub Drapelul României și comemorarea dedicată celor care și-au dat viața pentru țară. Pentru fiecare militar intonarea Imnului reprezintă un moment de solemnitate, de respect față de simbolurile naționale și de reafirmare a jurământului de credință față de România. Dacă înaintașii noștri au luptat pentru independență, unitate și libertate, generației de astăzi îi revine responsabilitatea de a apăra aceste valori prin profesionalism, integritate și responsabilitate, și respect față de instituțiile democratice”, a concluzionat comandantul Garnizoanei Botoșani.
Despre Imnul Național al României
Potrivit presidency.ro, poemul „Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.
Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional, social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza" Revoluţiei franceze.
Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Pe lângă acest imn, românii mai au „Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. „Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă.
.JPG)
