Miercuri, 5 iunie, în Parohia ”Sfântul Dumitru" Pădureni, comuna Șendriceni, județul Botoșani într-o atmosferă de sărbătoare, s-a desfăşurat Cercul Pastoral Misionar în cadrul căruia a fost oficiată Taina Sfântului Maslu.
Au participat preoții din comunele Șendriceni, Hilișeu și Văculești. Invitat a fost și Părintele Dragoș Iftimescu, ”pensionar care este greu încercat de boală în prezent, având picioarele amputate”, după cum mărturisește preotul Teodor Ciurariu, de la Capela Spitalului Municipal Dorohoi.
Tema conferinței a fost despre bolnavi și boală și s-a intitulat ”Biserica, Spital duhovnicesc", o temă care tratează problematica durerii în anul dedicat doctorilor fără de arginți și îngrijirii bolnavilor.
”Nimeni nu poate explica mai bine despre boală decât cel suferind, Părintele Iftimescu ducându-și Crucea bolii cu multă demnitate și răbdare. Nu este mântuire fără Cruce, zicea Părintele cu tristețe, dar și cu multă speranță. Toți participanții, preoți și credincioși, am rămas impresionați de tăria și răbdarea în suferință a Părintelui Dragos”, a spus Părintele Teodor Ciurariu.
Au fost pomeniți în rugăciune și bolnavii din spitale, orfelinate, așezăminte de îngrijiri paliative, dar și cei bolnavi pe la casele lor. ”Rugăciuni am înălțat către Tronul Preasfintei Treimi și pentru familia preotului Zugravu, în special pentru prezbitera Luminita, care și ea este greu încercată de boală. La final, Părintele Pavel, gazda noastră, a mulțumit tuturor, în special Parintelui Dragoș, care i-a fost coleg de la Seminarul din Neamț ocrotit de Sfântul Ioan Iacob Românul. Mila Lui Dumnezeu să fie cu noi, cu toți”, a încheiat Părintele Teodor Ciurariu.
”Fiți recunoscători pentru ce aveți”
Un model de îndurare prin demnitate, un preot care prin suferința proprie ne învață ce înseamnă credința și îndurarea prin iubire. Preotul Dragoș Iftimescu, fost paroh la Parohia „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” Cristinești, a vorbit în urmă cu mai puțin de o lună despre ce înseamnă suferința fizică, dar mai ales despre durerea sufletească.
„Sunt două feluri de a suferi, suferința fizică, cu care te obișnuiești cu timpul, și cea sufletească, cea mai greu de dus, starea de disconfort sufletesc. Lucrurile pe care le făceai până atunci nu le mai faci, oamenii cu care te întâlneai până atunci nu îți mai sunt în preajmă. Dau Slavă lui Dumnezeu pentru cât am și sunt. Nu încerc să induc ideea că oamenii trebuie să se ocupe de mine în mod special. Este relația mea cu Dumnezeu, Care a îngăduit suferința pentru că am meritat-o, deoarece când ești așa nu îți mai poți permite să fii fals, ce aparențe să mai salvăm, cui folosește? Suferința este a fiecărui om care o trăiește. Cel mai greu este de dus de unul singur, aproape imposibil. Când ești ajutat de cineva cu dragoste, cu înțelegere de soție, aceasta preia mare parte din suferința soțului, ca prezență, ca disponibilitate. Femeia care îngrijește un om bolnav are lumină în privire și cu o vorbă bună, cu tandrețe, cu bunătate, doamna preoteasă Nicoleta are disponibilitate de a nu se plictisi de mine. Cu un suflet cald, iubitor și frumos suferința e ușor de dus. Bucurați-vă de tot ce aveți, fiți fericiți pentru că vă ridicați de pe pat, mulțumiți lui Dumnezeu pentru fiecare zi, fiți recunoscători pentru ce aveți. Sunt fericit că pot fi astăzi aici, să vă revăd și vă doresc tuturor să aveți sănătate, ca darul cel mai de preț”, spunea Părintele Dragoș pe 13 mai 2024, în cadrul unei întâlniri pastorale care a avut loc la Mănăstirea Gorovei.
”Părinte Dragoș, suntem și vă vom fi alături!”
”Părintele Dragoș Iftimescu, colegul nostru de clasă la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, Promoția 1986-1991. Un om cu o inteligență aparte, care ne uimea de fiecare dată când ne împărtașea din cultura sa, căpătată din multă citire. Ca preot, ne dă încă un exemplu de abordare a suferinței, pe care o privim, de multe ori, ca pe ceva nedrept din partea Lui Dumnezeu. Nu, Părintele Dragoș Iftimescu ne demonstrează că boala și suferința pot face parte din pedagogia divină, care are altă viziune și claritate decât noi, și mai ales are un scop clar și precis: mântuirea sufletului nostru și prin suferința trupească! Ca dintotdeauna, și acum, și cât vom mai fi, noi, colegii sfinției tale, Părinte Dragoș, suntem și vă vom fi alături!”, este mesajul transmis de conf. univ. Costel-Mirel Nechita.
(Foto: Facebook / Teodor Ciurariu)