Una dintre cele mai atractive tehnici din domeniul olăritului din România, ceramica de tip Kuty, supravieţuieşte datorită pasiunii unei familii din Botoşani.
Atelierul de ceramică al familiei Iacinschi este singurul din judeţul Botoşani şi al doilea din România, după cel de la Rădăuţi - Suceava, care produce farfurii, căni, sfeşnice, căniţe, castroane, străchini sau obiecte de decor realizate manual după o tehnică practicată începând din secolul al XIV-lea.
Atelierul aparţine Soniei Iacinschi şi fiului acesteia, Eusebiu, doi meşteşugari care stăpânesc arta decorativă şi care s-au impus la nivel naţional şi internaţional, conform Agerpres. Lucrările lor - cu motive decorative unice, zoomorfe si avimorfe, realizate în culorile verde, galben şi brun, au fost valorificate atât în România, cât şi în Franţa, Italia, Israel sau Ungaria. La 58 de ani, Sonia Iacinschi consideră munca sa zilnică în atelierul din municipiul Botoşani un „rău necesar“.
„E mai mult o pasiune decât o afacere. Dintr-o afacere ai un venit substanţial, însă noi abia supravieţuim. Trebuie să ne mai ocupăm şi de altele ca să putem supravieţui. Nu, nu se poate renunţa. Cât mă ţin puterile, nu pot renunţa. Am încercat să renunţ, dar n-am putut“, afirma Soria Iacinschi, care este dezamăgită de faptul că poporul român nu preţuieşte la fel de mult ca şi străinii arta tradiţională.
„Sunt costuri mari, foarte multă muncă. Nu-i apreciată atât de mult arta la noi, pe plan naţional, aşa cum este la străini. Noi aşteptăm să vină străinii, ca să facem vânzare. Am fost în Franţa la târg şi toată marfa pe care am avut-o a fost vândută“, a adăugat artista, care practică acest meşteşug de peste 30 de ani.
Familia Iacinschi şi-a divizat munca, astfel încât procesul de producţie să fie cât mai uşor şi mai eficient. Orice pas este dificil, însă valorificarea produsului final este o problemă din ce în ce mai gravă, în contextul crizei economice actuale.
„E foarte greu să ai desfacere. Să mergi la fiecare târg, să stai trei zile în picioare şi să zâmbeşti la fiecare persoană care trece, ajungi să dormi într-un internat cu zece persoane la un loc. E greu şi e o uzură mare“, mai povesteşte Sonia Iacinschi.
Specialiştii în etnografie susţin că acest tip de ceramică, Kuty, este vechea ceramică bizantină care a pătruns pe teritoriul României începând cu secolul al IV-lea.
„Sunt dovezi că aceste centre de la Botoşani şi Rădăuţi, unde a lucrat cunoscutul meşter Colibaba, au vechime din secolul al IV-lea. Aici, la Botoşani, avem din perioada medievală un vas de lut găsit în biserica Mănăstirii Coşula, într-o nişă a altarului. Este o ceramică deosebită, pentru că pe ea apare un decor de neimaginat la alte tipuri de ceramică, începând de la decorul geometric, stelar, vegetal, până la decorul zoomorf, antropomorf şi avimorf“, a spus etnograful Steliana Băltuţă, de la Muzeul Judeţean Botoşani, conform Agerpres.
Sursa: Ziarul Lumina