Sfântul Nifon este cinstit în calendarul CreÈ™tin Ortodox la data de 11 august. Sfântul Ierarh Nifon s-a născut în È›inutul Peloponez din sudul Greciei, în perioada 1434-1440. A primit la botez numele Nicolae. Este tuns în călugărie de vestitul pustinc Antonie, moment în care primeÈ™te numele Nifon.
În anul 1483 este chemat la slujirea arhierească, în scaunul de Mitropolit al Tesalonicului, iar după numai trei ani, ajunge patriarh al Constantinopolului în locul lui Simeon, trecut la cele veÈ™nice.
Sultanul Baiazid al II-lea l-a îndepărtat din scaun în anul 1488. Sfântul Nifon ajunge în Mănăstirea Sfântului Ioan Prodromul (Botezătorul) din insula prezenÈ›a în față oraÈ™ului Sozopolis (Bulgaria de azi). Aici a ridicat un schit È™i a petrecut până în anul 1496 când a fost chemat din nou la conducerea Patriarhiei Ecumenice. După numai doi ani È™i câteva luni, este din nou exilat de turci în Adrianopol.
Aici îl va cunoaÈ™te pe domnitorul Radu cel Mare al Țării RomâneÈ™ti (1495-1508). Radu cel Mare îl va aduce în 1504 în Èšară Românească pentru a conduce È™i reorganiza Biserica. O însoÈ›ire nelegiuită la Curtea Domnească a lui Radu cel Mare, între sora acestuia È™i un boier moldovean căsătorit, a făcut că Sfântul Nifon să se retragă la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte, apoi la Mănăstirea Dionisiu, unde îÈ™i va da duhul pe 11 august 1508.
Când Neagoe Basarab ajunge domnitor, aduce moaÈ™tele Sfântului Nifon în Èšară Românească, spre curățirea È™i È™tergerea greÈ™elii lui Radu Vodă. Gavriil Protul notează în lucrarea despre viață Sfântului Nifon:
„Au dus, apoi, sicriul È™i l-au pus deasupra mormântului lui Radu Vodă, rugându-se toată noaptea, împreună cu Neagoe Vodă, sfinÈ›iei sale pentru iertarea păcatului lui Radu Vodă, care fără dreptate a lepădat pre Sfântul de la sine È™i l-a gonit din È›ară. Și - mare minune! - spre sfârÈ™itul utreniei, vrând Dumnezeu să arate aievea iertarea păcatului lui Radu Vodă È™i al altora, care făcuseră nevoie È™i scârbă sfântului, a văzut singur Neagoe Vodă descoperire că această de la Dumnezeu: s-au rupt scoabele cele de fier È™i acoperamantul mormântului lui Radu Vodă È™i degrabă s-au desfăcut marmurile, iar dinlăuntrul s-a ivit trupul lui Radu groaznic È™i întunecat, plin de puroi È™i de putoare. S-a deschis È™i sicriul sfântului Nifon È™i a izvorât de la sfântul izvor de apă, care a spălat tot trupul lui Radu Vodă, arătându-l luminat. Apoi toate încuietorile È™i pietrele singure s-au închis È™i s-au arătat lui Neagoe È™i a făcut mare mulÈ›umire“.
Arătându-i-se domnitorului în chip minunat această împăcare, a poruncit că moaÈ™tele sfântului Nifon să fie aÈ™ezate într-un sicriu de argint, poleit cu aur È™i pietre scumpe È™i înapoiate Mănăstirii Dionisiu. Monahii acestei mănăstiri în semn de mulÈ›umire, i-au dăruit lui Neagoe Basarab capul È™i mâna dreapta a Sfântului Nifon. MoaÈ™tele au fost depuse în Mănăstirea Curtea de ArgeÈ™, iar în anul 1949 au fost mutate în Biserica „Sf. Dumitru“, Catedrala Mitropoliei Craiovei, unde se află È™i în prezent.
Sfântul Nifon este primul sfânt canonizat pe pământ românesc È™i cel care a alcătuit Rugăciunea de Dezlegare care se citeÈ™te la Slujba înmormântării.
Un mare dar oferit de către Sfântul Ierarh Nifon spiritualității È™i culturii noastre este apariÈ›ia trilogiei macariene: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) È™i Tetraevangheliarul (1512), toate tipărite la îndemnul sau.
Sfântul Nifon a fost Patriarh al Constantinopolului între anii 1486-1488 È™i 1496-1498, iar Mitropolit al Èšarii RomaneÈ™ti între anii 1498 È™i 1505. Ajunge în 1502 în È›ară noastră, în vremea domniei lui Radu cel Mare. În 1503 a înfiinÈ›at Episcopiile Râmnicului È™i Buzăului. A trecut la cele veÈ™nice pe 11 august 1508. În anul 1517, moaÈ™tele sale au fost aduse în Èšară Românească de Sfântul Voievod Neagoe Basarab. A fost canonizat în anul 1517, în timpul domniei Sfântului Domnitor Neagoe Basarab.
Sursa: creștinortodox.ro