Babele de martie, 9 la număr, reprezintă o tradiție frumoasă de primăvară care vine de la români.
De pe 1 până pe 9 martie fiecare își alege o zi, sau mai bine zis o baba, și așa cum va fi vremea în așa zi așa este și firea omului respectiv spun unii bătrâni, alții spun că așa cum este vremea în acea zi așa va fi și anul care începe de atunci - pentru omul respectiv.
Baba Dochia și cele 9 cojoace
Babele de martie vestesc venirea primăverii, se spune că în aceste zile Baba Dochia, cea care aduce iarnă începe să-și dea jos cele 9 cojoace, câte unul în fiecare zi și astfel în fiecare zi afară se face puțin mai cald, iarnă lăsând loc primăverii să vină.
Babele reprezintă o tradiție pur românească, de pe 1 până pe 9 martie fiecare își alege o zi, sau mai bine zis o baba, așa cum va fi vremea în așa zi așa este și firea omului respectiv spun unii bătrâni, alții spun că așa cum este vremea în acea zi așa va fi și următorul an pentru omul respectiv. Adică, dacă vremea este frumoasă și soarele strălucește acel om este voios și bun la suflet sau îi va merge bine tot anul următor, dacă în schimb este întunecat atunci acela nu este un om bun la suflet și este cam supărăcios. Tot în tradiția românească se spune că dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăție.
Cum se alege baba de primăvară
Tradiția este foarte veche și vine de la români.
Pentru alegerea babei o metodă este aceea de a-ți alege o zi oarecare între 1 și 9 martie la întâmplare.
O altă metodă este de a-ți alege baba în funcție de ziua de naștere, dacă ziua se află între 1 și 9 ale oricărei luni atunci și baba va fi în ziua respectivă, de exemplu dacă este cineva născut pe 6 august baba lui va fi pe 6 martie ; dacă dată nașterii este formată din două cifre atunci se procedează astfel : de exemplu cineva este născut pe 23 decembrie, ziua în care îi pică baba se calculează astfel 2 + 3= 5, deci baba este pe 5 martie.
Primele zile de martie, mereu schimbătoare - sunt ale babelor
Bunicii noștri cunoșteau că primele zile din această luna sunt fie prea friguroase, fie prea calde. Ei au numit aceste zile cu vreme schimbătoare, zilele babelor. De unde vine acest obicei?
Etnografii spun că mitul "babelor" este unul din cele mai importante mituri românești, cel al Babei Dochia. Există credință că Baba Dochia și-a luat numele de la Sfânta Mucenița Evdochia, sărbătorită de Biserica pe 1 martie.
Dacă ținem seama că în străvechiul calendar român anul începea pe 1 martie, Baba Dochia apare că întruchiparea anului vechi, care este pe sfârșite și trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se consideră hotar între anotimpul friguros și cel călduros.
Astfel, perioada cuprinsă între 1 și 9 martie reprezintă intervalul de timp în care Dochia își împlinește destinul urcând muntele, împreună cu turmă să de oi, pentru a muri înspre renaștere. Aspectul instabil al vremii din această perioada este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia.
Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase
Una dintre ele o înfățișează că o baba ce avea o nora, pe care o năpăstuia ori de câte ori i se ivea ocazia.
Odată, la 1 martie, o trimite să spele lână, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Pe nora o ajută un înger. Îi da o floare albă și îi spune să spele lână cu ea. Baba Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvară pentru că-și văzuse nora cu floarea în mâna.
Ea își pune 9 cojoace de blană și urcă cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, plouă și i se udă cojoacele. Se dezbracă rând pe rând de cojoace, iar când rămâne în cămașă, vine gerul și o îngheață. Dumnezeu a transformat-o în stanca, împreună cu oile, să rămână amintire.