Pe 5 ianuarie, cu o zi înainte de Bobotează, creștinii ortodocși trebuie să țină post negru, adică nu trebuie să bea și să mănânce nimic până la asfințitul soarelui. Postul negru din ziua de 5 ianuarie se respectă de undeva din secolele IV-VI, când creștinii posteau pentru a fi pregătiți spiritual ca în data de 6 ianuarie să primească botezul.

În prezent, creștinii ortodocși postesc în Ajunul Bobotezei pentru a putea să ia agheasmă mare.

Ce tradiții și obiceiuri respectă românii în Ajunul Bobotezei

Potrivit tradiției, în Ajunul Bobotezei, preoții merg pentru a oferi binecuvântare credincioșilor și pentru a le stropi casele cu agheasmă. Se crede că aceasta este ziua în care cerurile se deschid, noaptea de dinainte de Bobotează fiind una magică. De aceea există obiceiul ca, în această noapte, fetele să pună sub pernă un fir de busuioc din mănunchiul cu care preotul sfințește casele, sperând că astfel își vor visa ursitul.

O altă tradiție spune că, în trecut, fetele necăsătorite obișnuiau să-și pună, în seara de Bobotează, busuioc la strașina casei, iar dacă acesta era, în dimineața de 6 ianuarie, plin de chiciură, asta însemna că se vor căsători cu un băiat bogat. În Ajunul Bobotezei, gospodinele obișnuiesc să pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea care este servită în Ajunul Crăciunului. Masa este servită abia după ce bucatele sunt sfințite de preot, scrie bzi.ro.

După ce preotul trece cu Chiraleisa, o parte din bucatele sfințite sunt puse în hrana animalelor, pentru ca și necuvântătoarele să fie protejate de boli și pentru a fi bune de prăsilă.