La 17 iulie este marcată Ziua mondială a justiţiei penale internaţionale.
În 1998, la această dată, a avut loc semnarea Statutului de la Roma al CurÅ£ii Penale InternaÅ£ionale, document de referinţă pentru justiÅ£ia internaÅ£ională privind protejarea faţă de cazurile de genocid, de crime împotriva umanităţii ÅŸi de crime de război, potrivit asp.icc-cpi.int.
Alegerea datei, de 17 iulie, s-a petrecut în anul 2014, în urma adoptării declaraÅ£iei de la Kampala, cu prilejul ConferinÅ£ei de revizuire a Statutului de la Roma al CurÅ£ii Penale InternaÅ£ionale (CPI). Prin marcarea acestei zile se încearcă ÅŸi confirmarea angajamentului comunităţii internaÅ£ionale pentru justiÅ£ia penală internaÅ£ională ca instrument comun pentru combaterea impunităţii privind crimele cele mai grave care ameninţă securitatea internaÅ£ională, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii ÅŸi crima de agresiune.
CPI este prima instanţă penală internaÅ£ională permanentă, iar în prezent 123 de state la nivel mondial sunt semnatare ale Statutului de la Roma al CurÅ£ii Penale InternaÅ£ionale, arată site-ul www.icc-cpi.int. Dintre acestea, 33 sunt din Africa, 19 reprezintă zona Asia-Pacific, 18 sunt din Europa de Est, 28 din America Latină ÅŸi Caraibe, iar 25 sunt din vestul ÅŸi nordul Europei ÅŸi Australia, potrivit https://asp.icc-cpi.int. Curtea are competenţă asupra infracÅ£iunii de genocid, crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război ÅŸi crimei de agresiune, jurisdicÅ£ia CPI fiind complementară jurisdicÅ£iilor naÅ£ionale. În cei peste 20 de ani de activitate, Curtea a fost sesizată cu 31 de cauze, indică www.mae.ro.
România a făcut demersuri, în perioada interbelică, prin reputatul diplomat ÅŸi jurist român Vespasian Pella, pentru înfiinÅ£area unei jurisdicÅ£ii penale internaÅ£ionale cu caracter permanent în slujba păcii ÅŸi stabilităţii în lume. Statutul de la Roma al CurÅ£ii Penale InternaÅ£ionale a fost semnat de Guvernul României la 7 iulie 1999. A fost ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au făcut acest demers, participând la intrarea în vigoare a documentului. În 2013, România a deÅ£inut poziÅ£ia de co-facilitator al Planului de acÅ£iune pentru universalitatea ÅŸi punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al CurÅ£ii Penale InternaÅ£ionale. România a organizat, la BucureÅŸti, la Haga ÅŸi la New York, evenimente pentru promovarea Statutului de la Roma al CurÅ£ii Penale InternaÅ£ionale ÅŸi a activităţii acestei instanÅ£e penale internaÅ£ionale, potrivit www.mae.ro.
În 8 decembrie 2014, în a XIII-a sesiune a Adunării Statelor PărÅ£i la Statutul de la Roma al CurÅ£ii Penale InternaÅ£ionale (ASP CPI), România a fost aleasă, prin consens, membru în Biroul ASP CPI, pentru un mandat de trei ani, conform www.mae.ro.
La 1 iulie 2022, Ministerul român al Afacerilor Externe a salutat, printr-o declaraÅ£ie de presă, aniversarea, la această dată, a 20 de ani de la intrarea în vigoare a Statutului de la Roma al CurÅ£ii Penale InternaÅ£ionale (CPI), tratat fondator al primei ÅŸi singurei instanÅ£e penale internaÅ£ionale cu caracter permanent. Conform declaraÅ£iei MAE, potrivit www.mae.ro, ''adoptarea Statutului CPI a marcat un moment de cotitură în lupta împotriva impunităţii pentru cele mai grave infracÅ£iuni în baza dreptului internaÅ£ional, modificând modul de raportare a comunităţii internaÅ£ionale faţă de asemenea atrocităţi, în sensul consacrării unui imperativ al tragerii la răspundere a persoanelor responsabile'', citează Agerpres.
