România a înregistrat o scădere a populaÅ£iei de 4 milioane de persoane în ultimii 30 de ani, ajungând în 2021 la nivelul din 1966, a declarat vineri preÅŸedintele Institutului NaÅ£ional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.
El arată că ritmul scăderii populaÅ£iei rezidente s-a redus în ultimii ani, dar este încă la o valoare apreciabilă, la fel ca în alte țări din estul Europei.
„Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaÅ£iei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966, populaÅ£ia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări. Åži aici practic ce ar trebui să observăm? În primul rând că avem două piramide. Avem piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte ÅŸi ce observăm. Observăm o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaÅ£iei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât ÅŸi la recensământul din 2021. Aici aÅŸ face o observaÅ£ie. Se observă că la recensământul din 2021 baza este ÅŸi mai mică ÅŸi avem la nivelul populaÅ£iei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veÅ£i vedea ceva. Efectul migraÅ£iei internaÅ£ionale, cel puÅ£in din perioada 2002 - 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuÅ£i în străinătate ÅŸi înregistraÅ£i în România după o anumită perioadă. Åži veÅ£i vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraÅ£i ÅŸi pot rămâne în populaÅ£ia rezidentă, că ÅŸi aici sunt două categorii: îi înregistrezi, dar pleacă - ÅŸi atunci sunt consideraÅ£i persoane care migrează - sau sunt înregistraÅ£i ÅŸi rămân ÅŸi atunci sunt persoane care rămân în populaÅ£ia rezidentă”, a declarat Tudorel Andrei la conferinÅ£a „Îmbătrânirea populaÅ£iei rezidente, un fenomen greu de oprit”, potrivit Digi24.ro.
El a spus că în 1967 s-au născut peste 527.000 de copii, dublu faţă de ceea ce s-a născut în perioada următoare. CreÅŸterea are legătură cu hotărârea legislativă care a interzis aproape complet avorturile în România. Pe o perioadă scurtă, de un an sau doi, familiile nu au putut să se adapteze, dar pe o perioadă de câÅ£iva ani numărul de nou născuÅ£i a început să scadă. O altă înăsprire a legislaÅ£iei a intervenit în 1973, precum ÅŸi alta pe parcursul anilor 1980.
Tudorel Andrei a menÅ£ionat că s-a ajuns în 1990 la 23 de milioane de locuitori, iar „visul” era să se ajungă la 30 de milioane de persoane în anul 2000.
PopulaÈ›ie în scădere în țările din estul Europei
PreÅŸedintele INS a precizat, de asemenea, că populaÅ£ia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micÅŸorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaÅ£iei rezidente s-a redus, dar este la o valoare apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracÅ£ie a populaÅ£iei între cele două recensăminte de peste 11%, iar CroaÅ£ia tot cu 11%. În Polonia contracÅ£ia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creÅŸtere.
„Reducerea populaÅ£iei rezidente este rezultatul a cel puÅ£in două categorii de factori. Pe de o parte, e vorba de tranziÅ£ia demografică, care este specifică oricărei ţări. S-a încercat reducerea ei în anul 1966 ÅŸi în 1990 automat aceasta a fost reluată. Iar al doilea factor este cel al migraÅ£iei internaÅ£ionale, pe cele două categorii: factori economici ÅŸi posibilitate de mobilitate a persoanelor ÅŸi probleme legate de aspecte culturale. Eu o spun cu toată convingerea, problema nu este în primul rând a reducerii populaÅ£iei rezidente a unei ţări. Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema e în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeÅŸte ÅŸi în ce măsură raportul de dependenţă demografică iarăşi se înrăutăţeÅŸte în urma reducerii acestei populaÅ£ii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani ÅŸi persoanele tinere ÅŸi între ce avem în grupa de vârstă ÅŸi persoanele în întreÅ£inere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt, cât ÅŸi pe termen lung. La noi în Å£ară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puÅ£in peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a spus Tudorel Andrei.
PopulaÅ£ia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, din care 9,8 milioane de sex feminin, reprezentând 51,5%, conform primelor date provizorii pentru Recensământul PopulaÅ£iei ÅŸi LocuinÅ£elor, runda 2021, a anunÅ£at, la sfârÅŸitul lunii decembrie a anului trecut, Institutul NaÅ£ional de Statistică (INS).
În mediul urban locuiesc 9,941 milioane de persoane, reprezentând 52,2% din totalul populaÅ£iei. INS menÅ£ionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 - RPL2011), remarcându-se creÅŸterea ponderii populaÅ£iei vârstnice (de 65 ani ÅŸi peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).