Mame prea devreme. Cum arată harta maternității timpurii în România, cum stă Botoșaniul la acest capitol!

În 2021, recensământul a înregistrat 10.345 de mame cu vârsta sub 18 ani în România. Unele aveau doar 12 ani. Harta arată că frecvența maternității timpurii diferă considerabil de la un județ la altul, cu cele mai ridicate rate în Covasna, Mureș și Brașov și cea mai scăzută în București.

Maternitatea timpurie, o realitate globală cu diferențe regionale

O sarcină înainte de 18 ani poate schimba cursul unei vieți într-un moment în care școala nu s-a încheiat, iar planurile de viitor abia se conturează. Maternitatea timpurie nu este însă un fenomen nou. De-a lungul timpului, vârsta căsătoriei și a întemeierii unei familii s-a schimbat, iar nașterile la adolescente s-au rărit în multe țări. Astăzi, fenomenul rămâne mai răspândit în unele regiuni, în special în Africa subsahariană și în America Latină și Caraibe, în timp ce Asia de Sud a înregistrat progrese mai rapide în reducerea lui.

 

În Africa de Vest, una dintre zonele cele mai afectate este Sahelul, fâșia semiaridă aflată la sud de deșertul Sahara. Aici, maternitatea timpurie se suprapune cu răspândirea căsătoriilor înainte de 18 ani. Nigerul, stat din Africa de Vest traversat de Sahel, ilustrează amploarea fenomenului. Potrivit datelor din 2018, aproximativ 76% dintre femeile cu vârste între 20 și 24 de ani fuseseră căsătorite înainte de a împlini 18 ani.

Europa se numără printre regiunile mai puțin afectate, dar situația diferă de la o țară la alta. În Uniunea Europeană, România se remarcă prin numărul nașterilor la mame foarte tinere. O analiză a datelor Eurostat pentru 2023 arată că aproape 42% dintre copiii născuți în UE de mame cu vârste între 10 și 14 ani s-au născut în România.

Maternitatea la adolescente este în scădere, însă ritmul diferă de la o regiune la alta. Progresele au fost mai rapide în unele părți ale Asiei și mai lente în Africa subsahariană și în America Latină și Caraibe, unde fenomenul rămâne mai răspândit.

O sarcină înainte de 18 ani poate avea consecințe importante asupra sănătății, educației și perspectivelor de viață ale unei fete. Poate întrerupe parcursul școlar, limita accesul la oportunități profesionale și accentua vulnerabilitatea economică a familiei. În anumite situații, sarcina apare și în contexte de manipulare, constrângere sau abuz, în care fata nu beneficiază de protecția și sprijinul necesare.

Printre factorii care contribuie la acest fenomen se numără accesul limitat la educație și la resurse, dificultățile economice ale familiei și lipsa unei protecții adecvate. Împreună, acești factori pot restrânge opțiunile fetelor și pot perpetua vulnerabilitatea de la o generație la alta.

Ce arată recensământul despre România

La nivelul României, datele Recensământului Populației și Locuințelor din 2021 oferă o imagine detaliată a fenomenului. Au fost înregistrate 10.345 de mame cu vârsta sub 18 ani. Numărul lor creștea odată cu vârsta: 283 aveau 12 ani, 1.104 aveau 13 ani, 1.136 aveau 14 ani, 1.610 aveau 15 ani, 2.433 aveau 16 ani, iar 3.779 aveau 17 ani. Datele surprind și situații deosebit de grave. Dintre fetele de 12 ani care erau mame, 158 aveau deja doi copii. La 15 ani, 103 dintre tinere aveau câte trei copii.

Perspectiva cronologică oferită de datele Institutului Național de Statistică arată că fenomenul este în continuare prezent, deși numărul nașterilor în rândul adolescentelor a scăzut vizibil în ultimul deceniu.

În privința etniei declarate la recensământ, cele mai multe mame minore din grupa de vârstă 12-14 ani s-au declarat de etnie română: 1.968 de persoane. Pentru etnia romă au fost înregistrate 241 de cazuri, iar pentru cea maghiară, 121. Aceste cifre descriu etnia declarată și nu permit, singure, să explice diferențele dintre grupuri sau să stabilească modul în care oamenii își asumă identitatea.

În privința religiei declarate, cele mai multe mame minore cu vârste între 12 și 14 ani erau de confesiune ortodoxă (1.985), urmate de cele romano-catolice (112). Celelalte declarații au fost mai puțin numeroase: 66 de fete s-au declarat penticostale, 51 reformate, 16 greco-catolice, 15 baptiste, 14 musulmane și 12 adventiste. Zece fete au declarat că nu aparțin niciunei religii.

În ce privește distribuția teritorială, în grupa de vârstă 12-17 ani, cele mai mari efective de mame minore au fost înregistrate în Mureș, cu 548 de persoane, București, cu 418, Bihor, cu 415, Brașov, cu 400, și Dolj, cu 318. La polul opus se aflau Brăila, cu 138 de cazuri, Gorj, cu 131, Caraș-Severin, cu 128, și Tulcea, cu 122.

La Botoșani, potrivit recensământului din 2021, erau 189 de mame minore, adică 14,6% din totalul național.

Județele cu mai multe cazuri nu au neapărat și cele mai mari rate

Efectivele absolute nu sunt suficiente pentru a compara județele. Teritoriile cu populații mai numeroase pot înregistra mai multe cazuri chiar și atunci când fenomenul este mai puțin frecvent în rândul fetelor. Pentru o comparație mai relevantă, numărul mamelor minore necesită o raportare la populația feminină din aceeași grupă de vârstă.

Raportarea la efectivul feminin schimbă imaginea teritorială. Cele mai ridicate rate apar în Covasna, Mureș, Brașov, Sibiu și Sălaj. Bucureștiul, deși ocupă locul al doilea după numărul de cazuri, înregistrează cea mai scăzută rată. Și în mai multe județe din Moldova, efectivele mari sunt însoțite de rate mai reduse decât în alte zone ale țării; Suceava și Bacău se disting însă prin valori mai ridicate. Iașiul, cu 375 de mame minore, se află într-o poziție intermediară când este analizat prin raportare la populația feminină de vârsta corespunzătoare.

Recensământul din 2021 a înregistrat 521 de fete cu vârste între 11 și 14 ani care au declarat că trăiau într-o uniune consensuală, adică într-o relație de cuplu în afara căsătoriei. Cele mai multe, 49, locuiau în județul Mureș. La vârste atât de mici, aceste situații ridică serioase probleme de protecție a minorilor. Codul penal incriminează actele sexuale comise de un major cu un minor care nu a împlinit 16 ani, cu excepția cazurilor în care diferența de vârstă dintre cei doi nu depășește cinci ani. Recensământul nu precizează vârsta partenerilor, astfel că datele nu arată câte dintre aceste uniuni intră sub incidența legii.

Datele Recensământului arată că maternitatea la vârste foarte mici este prezentă în întreaga societate românească și nu se limitează la o singură categorie etnică, religioasă sau socială. Cazurile diferă de la un județ la altul și de la o vârstă la alta.

Printre cele mai tulburătoare se numără cele ale fetelor care aveau deja mai mulți copii înainte de a împlini 16 ani. Recensământul surprinde amploarea și răspândirea fenomenului, dar nu poate explica împrejurările fiecărui caz. Prevenirea lui cere intervenții adaptate comunităților și acces real la educație, protecție și sprijin.

Sursa: Ziarul de Iași 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

CNAS vrea să oblige persoanele fără venituri să plătească asigurări de sănătate!

astăzi, 19:19

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cere introducerea unor mecanisme prin care persoanele fără venituri să fie obligate să plătească asigurări de sănătate, în condiţiil...

20 de milioane de lei investiți în Spitalul de Boli Paliative din Botoșani, dar care nu poate fi folosit!

astăzi, 18:07

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Alexandru Stoica, a vizitat la Botoșani un Spital de Boli Paliative în care statul a investit 20 de milioane de lei, dar ca...

Medic de familie mort la 46 de ani, după un grav accident în Satu Mare!

astăzi, 17:34

Doliu în comunitatea din Căuaș, județul Satu Mare. Medicul de familie Cecilia, în vârstă de numai 46 de ani, s-a stins din viață luni dimineață, 16 noiembrie, după 11 zile &...