România a pierdut în 2017, într-o singură lună, peste 17 mii de persoane, iar pe parcursul întregului an, aproape 210 mii. Asta arată datele Institutului Naţional de Statistică. În acest ritm, am rămas fără un sfert din populaţie în ultimul sfert de secol. Sociologii susţin că plecarea meseriaşilor, a elitelor, a oamenilor de calitate profesională şi intelectuală a lăsat în urmă un dezechilibru, iar incompetența este mult mai vizibilă în ţară.

Unii specialişti avertizează autorităţile că nu există măsuri pentru criza de forţă de muncă pe care o traversăm, iar asta ne condamnă la lipsă de dezvoltare.

Statistica arată exact cine sunt cei care pleacă: 70 de mii de tineri, cu vârste între 20 şi 29 de ani. Alţi 40 de mii până în 39 şi 30 de mii din următoarele două grupe de vârstă. Cine sunt aceşti oameni hotărâţi să îşi caute un trai mai bun şi mai respectat?

Doru Pop, profesor la Universitatea Babeş Bolyai, Cluj-Napoca: “Au plecat oameni de calitate atât umană, cât şi intelectuală, cât şi profesională. Sigur că vedem uneori la ştiri imaginile unor români care nu ne fac cinste, dar cei mai mulţi dintre cei care au plecat au fost să zicem generaţii de oameni şcoliţi, cu studii superioare, dar şi cei care nu aveau studii superioare, erau oameni determinaţi să muncească, cu o etică a muncii. România a pierdut cel puţin 25% din populaţia ei, dar probabil a pierdut mult mai mult dacă ne raportăm la calitatea umană.”

Consecinţa acestei hemoragii se resimte grav, spun specialiştii.

Dumitru Sandu, sociolog: “România este în criză de forţă de muncă în domeniul construcțiilor, în domeniul hotelier, în domeniul sanitar. Începem să ne confruntăm cu fenomene de criză. Răspuns la aceste fenomene de criză economică, limpede, de forţă de muncă... nu avem răspunsuri de politici în domeniu pentru a contracara aceste tendinţe.”

Căderea brutală, cu 15 locuri în doar 3 ani în topul mondial al competitivităţii, făcut de Forumul Economic Mondial, arata ceva îngrijorător. Fie degradarea forţei de muncă şi a condiţiilor pentru afaceri, fie stagnarea ţării, în condiţiile în care celelalte state se dezvoltă. Unul dintre cele mai afectate domenii de fenomenul ”brain-drain”, exodul creierelor, este cel sanitar.

Dumitru Sandu, sociolog: "Daca nu se face ceva, urgent, serios, de-adevăratelea, nu cu vorbe, nu. Aici trebuie făcut cu proiecte de politici publice bugetate, scris negru pe alb cât cheltuiesc pentru a rezolva problema medicilor, a constructorilor etc. Dacă aceste lucuri nu se întâmplă, atunci e normal să mă aştept la o pondere a celor care rămân definitiv în străinătate.”

Sociologii susţin că, odată cu deprofesionalizarea ţării, apare un alt fenomen.

Doru Pop, profesor la Universitatea Babeş Bolyai, Cluj-Napoca: ”Într-o societate, în general nu există goluri. Un loc lăsat liber este umplut rapid de altcineva. Şi în România, adeseori impostura, incompetența, uneori pur şi simplu necalificarea au înlocuit aceşti oameni de calitate."

Iar din ce în ce mai mulţi decid să rămână definitiv în ţara adoptivă.

Silvia Pisică, director în INS: “România pierde populaţie şi pentru că cei care pleacă sunt tineri şi sunt fertili şi decid să facă copii acolo.”

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, România are cea mai rapidă creştere a diasporei, după Siria - ţară aflată în război - cu 7,5% pe an.

Sursa: stirileprotv.ro