Este vital să cunoaÈ™tem profunzimea tainei căsătoriei È™i fundamentele sacre ale unei familii, valorile ultime care au stat la baza Europei timp de milenii. S-a scris È™i s-a vorbit mult despre referendum. „Pentru mine, dezbaterile radio È™i cele televizate îmi confirmă o supoziÈ›ie mai veche: mulÈ›i dintre noi trebuie să cunoaÈ™tem mai mult despre creÈ™tinism, spiritualitate ÅŸi valori. Suntem încă frecventaÈ›i de ideile marxiste È™i de fantasmele unui secularism steril, idei ce s-au sedimentat în mintea unora pe fondul unei ignoranÈ›e culturale mereu reîmprospătată”, afirmă prof. univ. Nicu Gavriluţă. În opinia sa, soluÈ›ia este ÅŸi va fi temeinica educaÈ›ie religioasă, în familie È™i în È™coală.
În ultima vreme, societatea românească cunoaÅŸte o schimbare continuă È™i rapidă, reflectată ÅŸi asupra familiei. Care sunt provocările lumii moderne pentru familia de astăzi?
Familia contemporană este într-o continuă schimbare. TotuÈ™i, familia clasică, întemeiată pe căsătoria liber consimÈ›ită între un bărbat È™i o femeie, rămâne familia de referință. Provocările aduse familiei, în general, sunt diverse, unele chiar surprinzătoare pentru mulÈ›i dintre noi. Un exemplu recent din această categorie este cel al „transgenderilor” din Carolina de Nord. În virtutea noului drept al autodefinirii È™i reconfigurării genului, un bărbat deghizat în haine femeieÈ™ti poate frecventa nestingherit toaletele publice ale fetelor. Corectitudinea politică americană ne impune să nu-l traumatizăm pe transgender È™i să-l tratăm ca pe oricare om obiÈ™nuit. Acest caz este sugestiv pentru că, în timp, transgenderismul poate reconfigura profund structura familiei clasice, bazată pe existenÈ›a soÈ›ului, a soÈ›iei È™i a copiilor naturali. Transsexualii È™i partizanii neomarxiÈ™ti ai corectitudinii politice reduc genul, precum È™i familia la un simplu construct social. Redenumirea părinÈ›ilor ca măsură a nediscriminării grupurilor sexuale minoritare este o altă provocare. Astfel, în Ontario, Canada, parlamentul local a promulgat o lege prin care termenii de „mamă” È™i „tată” au fost înlocuiÈ›i cu cel de „părinte”. În FranÈ›a anului 2017, Primăria din Paris a decis înlocuirea termenilor clasici de „mamă” È™i „tată” cu „părinte 1” È™i „părinte 2”. Modificarea este una de natură juridică È™i apare în documentele oficiale. Nu a contat faptul că, în ianuarie 2013, au ieÈ™it în stradă peste un milion de parizieni, protestând împotriva schimbării. Până la urmă au fost cuantificaÈ›i părinÈ›ii clasici, mama È™i tata, prin numerele 1 È™i 2. O altă provocare la adresa familiei contemporane are în atenÈ›ie posibilitatea clonării umane. Dacă clonarea umană se va realiza vreodată, atunci se va pune în discuÈ›ie problema statutului social È™i juridic al copiilor creaÈ›i artificial, prin tehnica clonării.
Care sunt factorii care asigură stabilitatea şi armonia familiei?
Sunt mulÈ›i factori: culturali, economici, financiari, sociali etc. Înainte de toate, eu aÈ™ pune credinÈ›a în Dumnezeu. Dacă soÈ›ii È™i copiii sunt credincioÈ™i È™i harnici, atunci familia este stabilă È™i armonioasă. CredinÈ›a este o condiÈ›ie necesară, dar nu suficientă. Trebuie să fie însoÈ›ită de multă muncă È™i de un exemplar spirit de sacrificiu. Știu oameni săraci care au pornit la drum, întemeind o familie, de la „lingură È™i cuÈ›it”, cum spune românul. Au muncit enorm, au pus ban lângă ban, iar apoi È™i-au cumpărat o casă. Tot timpul au crezut că Dumnezeu este prezent în viaÈ›a lor în chip tainic È™i nevăzut, dar foarte eficient.
Ce contribuie cel mai mult la viitorul unui popor, sănătatea morală, stabilitatea familiei sau economia puternică?
Toate au importanÈ›a lor. Trebuie să fim realiÈ™ti È™i lucizi È™i să dăm economicului È™i financiarului importanÈ›a cuvenită. TotuÈ™i, eu cred că explicaÈ›ia ultimă a crizei economice, sociale È™i politice din Europa actuală trimite la criza spirituală. MulÈ›i dintre noi suntem obosiÈ›i, resemnaÈ›i È™i ispitiÅ£i de un pustiu al sufletului È™i al minÈ›ii. Liderii politici europeni nu sunt spirite elevate È™i cu viziune. Evident că nu generalizez. Însă cu cât îmbătrânesc, pricep mai bine că absenÈ›a „focului sacru” din sufletul nostru È™i înlocuirea lui Dumnezeu cu fetiÈ™uri ne poate ucide. În concluzie, viitorul unui popor depinde în primul rând de sănătatea lui morală.
Ca părinte, ce recomandaÅ£i copilului dumneavoastră în privinÅ£a întemeierii unei familii?
Să urmeze exemplul nostru. Am plecat de la zero. Ne-am căsătorit È™i am trăit ani de zile într-o modestă cameră de cămin studenÈ›esc. Apoi, timp de È™apte ani, am vieÈ›uit într-o garsonieră mică, dar a noastră. Cu timpul ne-am cumpărat o casă de care suntem foarte mulÈ›umiÈ›i. Evident, copilul nostru are un alt start în viață È™i alte deschideri. Cu toate acestea, valorile trebuie să rămână un aspect sacru în viaÈ›a lui: credinÈ›a în Dumnezeu, iubirea, munca, spiritul de sacrificiu, deschiderea către alteritate È™i generozitatea creÈ™tină. Împreună cu soÅ£ia mea îi urăm fiicei noastre să aibă, în primul rând, sănătate, credință în Dumnezeu È™i norocul cel bun în viață! Pentru a-È™i întemeia o familie, esenÈ›ial este să aibă alături de ea un om cu „frică de Dumnezeu” È™i care să o iubească cu adevărat! Cu credință È™i iubire vor reuÈ™i să facă multe în viață.
Cum discernem în mod corect informaÅ£iile în privinÅ£a referendumului pentru definirea căsătoriei, din zilele de 6-7 octombrie 2018?
Pentru a discerne corect informaÈ›iile despre referendum È™i definirea căsătoriei trebuie, mai întâi, să avem bună-credință È™i să ne informăm corect. Este vital să cunoaÈ™tem profunzimea tainei căsătoriei È™i fundamentele sacre ale unei familii, valorile ultime care au stat la baza Europei timp de milenii. Pe acestea este normal să È™i le asume orice om: credinciosul, practicantul religios „prin delegaÈ›ie”, necredinciosul sau indiferentul religios. Fiecare om trebuie să aibă ceva sfânt în viaÈ›a lui, cel puÈ›in valorile È™i principiile în care crede, dar È™i propria lui familie. Pentru această familie este invitat să voteze.
PoÈ›i fi modern È™i credincios în acelaÈ™i timp?
S-a scris È™i s-a vorbit mult despre referendum. Pentru mine, dezbaterile radio È™i cele televizate îmi confirmă o supoziÈ›ie mai veche: mulÈ›i dintre noi trebuie să cunoaÈ™tem mai mult despre creÈ™tinism, spiritualitate, valori. Suntem încă frecventaÈ›i de ideile marxiste È™i de fantasmele unui secularism steril. Ele s-au sedimentat în mintea unora pe fondul unei ignoranÈ›e culturale mereu reîmprospătată. Neomarxismul devine, tainic È™i eficient, o „forma mentis”. În timp, soluÈ›ia este ÅŸi va fi profesionista È™i temeinica educaÈ›ie religioasă practicată în familie È™i în È™coală. Este vitală lectura textelor sacre ale umanității È™i, în primul rând, a celor creÈ™tine. Sunt multe de spus aici.
Un aspect esenÈ›ial al dezbaterilor despre referendum, frecvent invocat, a fost cel al aÈ™a-zisei „ratări a europenismului” de către români prin menÈ›ionarea în ConstituÈ›ie a căsătoriei ca „uniune liber consimÈ›ită între un bărbat È™i o femeie”. Teza neomarxistă prezentă implicit aici este aceea că „a fi european È™i om modern presupune, automat, a fi un spirit secular, anticlerical È™i liber cugetător”. Nimic mai fals. De la Peter Berger, Grace Davie, Effie Fokas, Jose Casanova È™i alÈ›i sociologi nonmarxiÈ™ti ai religiilor È™tim că există în lumea de azi mai multe tipuri de modernități.
Unele sunt compatibile cu religiile lumii, altele nu. Europa Centrală È™i de Nord, puternic secularizată, confirmă mai curând teza marxistă modernitate egal secularizare. Statele Unite È™i Europa de Est demonstrează, în continuare, că poÈ›i fi modern È™i credincios în acelaÈ™i timp.
Ziarul Lumina