În România, rata sărăciei relative, care măsoară ponderea persoanelor sărace în totalul populației, pentru grupa de vârstă de 65+ ani a urcat în ultimii 10 ani de la 14,4% la 19,5%, potrivit datelor INS.
„Asociația pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) a făcut un sondaj din care a reieșit că 50% dintre români n-au nicio economie pentru bătrânețe, ceea ce e trist. Există mentalitatea asta păguboasă de genul că „lasă că oricum nu mai prind pensia”. Ceea ce e fals. Sau mai e tipul de gândire: „lasă că mai am timp până la pensie, o să văd mai târziu ce fac”. Numai că se trezesc prea târziu”, explică Radu Crăciun.
Radu Crăciun este membru fondator al Asociației Analiștilor Financiar Bancari, președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat și conduce BCR Pensii.
În opinia lui, mulți români îmbătrânesc săraci și pe fondul unei mentalități aproape singulare în restul Europei. „În multe cazuri, părinții oferă copiilor bani, ca să-și cumpere o casă sau o mașină, iar seniorul rămâne descoperit financiar. Nu mai spun că seniorul nu-și mai permite pe urmă să meargă la medici, băi, excursii, tratamente…”, spune economistul roman.
Crăciun spune că există două comportamente: unii dintre tineri vor să dea banii înapoi, dar puțini pot, iar alții concep mecanismul ca unul în care nici nu trebuie să-i dea înapoi, pe ideea că ”și-au făcut doar datoria de părinți dându-ne banii lor”.
Nu apucăm să strângem bani și din cauza timpului redus
În procesul de ”a pune ceva deoparte” românii nu sunt ajutați nici de legislația și de realitatea muncii. ”Nu e vorba că muncim prea mult, ci dimpotrivă. Statisticile arată, de exemplu, că vârsta reală de pensionare în România este de sub 60 de ani. Cu cât muncești mai puțin, cu atât acumulezi mai puțină avuție care să te ajute. Cu cât te pensionezi mai repede cu atât vei trăi mai mult la pensie cu o pensie mică”, mai spune Crăciun.
Înainte de a intra la pensie, românii lucrează în medie puțin peste 32 de ani, fiind poporul cu cea mai scurtă durată medie a vieții profesionale, arată datele Eurostat. Media europeană este de 39 de ani, iar Olanda înregistrează valorile cele mai mari- aproape 44 de ani de serviciu. După Olanda, Suedia (43,1 ani) și Danemarca (41,3 ani) sunt țările în care durata vieții profesionale e cea mai ridicată.
Cele mai mici durate de viață profesională au fost înregistrate în România (32,2 ani), Italia (32,9 ani) și Croația (34,0 ani), arată Eurostat.
Când ne va lovi valul?
„Peste 6-7 ani. Va veni dintr-o dată, valul acesta de pensionări ale decrețeilor, care ți se vor răsfrânge pe sistemul public de pensii, pe sistemul lui de sănătate- despre care iarăși nu vorbim, pentru că acolo nu e vorba doar de bani. Acolo va fi vorba de capacități, de servicii medicale, despre infrastructura…”, explică economistul.
Crăciun mai atrage atenția că dincolo de problema demografică, vor mai apărea elemente de presiune pe buget care complică ecuația.