Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC) Botoșani a fost invitată și a participat miercuri, 8 septembrie, respectiv joi, 9 septembrie, la două întâlniri de lucru online organizate de Secretariatul General al Guvernului.
Prima întâlnire a fost susținută cu Grupul Național de Promotori ai Voluntariatului din România și avut ca temă Modalități de susținere a voluntariatului din partea autorităților publice.
A doua întâlnire a avut o temă în bună măsură asemănătoare: Analiza provocărilor proceselor inovative pentru eficientizarea participării la deciziile administrației publice.
Urmărind abordarea tematicii și cursul discuțiilor, Radu Căjvăneanu, reprezentantul APC Botoșani, a făcut o serie de propuneri rezultate din experiența în colaborarea cu instituțiile publice locale precum și din experiența în relațiile cu instituții europene în cadrul proiectului Europe Direct.
Iată, pentru început, propunerile făcute de APC Botoșani în cadrul întâlnirii Promotorilor Voluntariatului din România:
1.Reducerea numărului și tipului de documente solicitate ONG la depunerea unui dosar spre a obține finanțare în cadrul programelor de finanțări nerambursabile oferite de autoritățile locale (consilii județene, primării).
Ca punct de reper a fost propus Portalul de finanțare al Comisiei Europene unde, pentru înscrierea unei organizații neguvernamentale și depunerea unui proiect, sunt cerute doar două documente oficiale: o adeverință din partea unei autorități judiciare precum și un document din care să rezulte plata sau neplata TVA (document care în România se găsește și pe internet).
În rest sunt solicitate doar documente bancare care se pot obține operativ sau documente interne ale organizației (statut, hotărâri de adunări generale, hotărâri de consiliu de administrație). Toate documentele se trimit în format electronic scanate și semnate pentru conformitate.
2. Aplicarea sistemului de finanțare forfetară cu sume dedicate pentru fiecare eveniment realizat. Aceste sume sunt recomandate pentru granturi până la 100 de mii de euro. Astfel concentrarea partenerului va fi orientată spre realizarea evenimentului și diseminarea lui (prin presă și rețelele de socializare) și nu spre raportarea contabilă amănunțită.
3.Finanțarea organizațiilor active pentru cheltuieli minime de bază (chirie sediu, utilități, plata minimală a personalului din prima linie).
4.Sprijin în derularea unor proiecte pentru ajutorarea persoanelor vârstnice ca de exemplu finanțarea unor cercetări sociologice sau a unor anchete jurnalistice, pornind de la realitatea că există mii de persoane vârstnice, inclusiv în zona Moldovei în general și județului Botoșani, în special, care trăiesc în condiții deosebit de grele, la limita subzistenței și despre situația cărora se cunoaște extrem de puțin. Alfabetizarea digitală a vârstnicilor prin proiecte comune cu organizațiile de tineret. Implicarea activă persoanelor vârstnice în creșterea și educarea copiilor după un model care se practică cu succes în Polonia.
5. Un cadru standard minimal pentru desfășurarea, organizarea, și validarea consultărilor publice.
Exemple: practicarea unor metode de consultare publică și participare deliberativă precum: dezbaterile publice, grupurile de lucru comune, atelierele de lucru și conferințele, sesiuni de brainstorming, forumuri deliberative.
În al doilea rând, metode moderne, eficiente și transparente de comunicare cu cetățenii: pagini web funcționale, informare directă a organizațiilor și grupurilor de interes ale cetățenilor, colaborare cu media, transmiterea ședințelor oficiale pe internet, publicații electronice tipărite, centre de informare pentru cetățeni, spații de afișaj în instituții.
Activarea de la nivel inter-instituțional (administrații + ONG) a unor chei de control prin care să fie verificat modul în care dialogul cu cetățenii este unul real și nu formal.
Spre exemplu: numărul de proiecte propuse de organizațiile societății civile, proporția și valoarea acestora, realizarea efectivă, opinii ale beneficiarilor că proiectele au fost realizate nu doar de dragul de a se cheltui niște bani și au îndeplinit criteriile de performanță și nevoile cetățenilor.
Exemple de consultări publice după modelul Uniunii Europene:
- convocarea din timp cu confirmare de participare a tuturor părților interesate (atât din mediul asociativ cât și din rândul cetățenilor);
- invitarea unor personalități proeminente;
- moderatori profesioniști;
- răspunsuri pe loc sau în termen rezonabil la întrebările și problemele ridicate;
- acțiuni imediate.