În viitorul apropiat, cancerul va afecta una dintre două persoane. În faţa estimărilor sumbre, cercetătorii contraatacă: au rezultate încurajatoare în găsirea tratamentului revoluţionar al cancerului – imunoterapia.
”Trebuie să învăţăm să trăim cu cancerul, indiferent de contribuţia ştiinţei în tratarea lui. Se estimează că una din trei sau chiar una din două persoane vor avea un tip de cancer în timpul vieţii lor. Un pic înspăimântător! Dar depinde foarte mult de tipul cancerului. Dacă ai "noroc", poţi avea un cancer care se tratează foarte bine – prostata, de exemplu. Însă poţi să fii lovit de cancer de pancreas sau glioblastom, unde mortalitatea este aproape de 100%. De fapt, nu cancerul ucide, ci metastazele, cancerele care sunt depistate târziu şi au timp să metastazeze în alte organe vitale – cum ar fi la os, ficat, creier. Melanomul este foarte metastatic, de exemplu“, a explicat Gabriel Ichim, un cercetător român care face parte din echipa de specialişti de la Cancer Research UK Beatson Institute din Glasgow (Scoţia), pentru adevarul.ro.
Cercetătorul român arată că ultimele descoperiri în domeniul terapiei cancerului sunt încurajatoare şi poartă un nume: imunoterapia. El explică de ce. „S-a descoperit că diferite tipuri de cancer (cum ar fi melanomul) dezvoltă strategii de a invada sistemul nostru imunitar; acestea sunt pur si simplu invizibile celulelor imunitare. Celulele canceroase, de fapt, exprimă la suprafaţa lor un tip special de receptori care inhibă activitatea celulelor imunitare. Acum câţiva ani, cercetătorii au creat inhibitori pentru aceşti receptori, sunt deja în uz clinic şi funcţionează. Mitocondria este un organism prezent în toate celulele corpului. Este ca un butoi de pulbere, care atunci când explodează poate ucide celulele în câteva minute. Cercetătorii au arătat că în celulele canceroase, mitocondriile sunt foarte sensibile la o clasă de medicamente numită «BH3 mimetics». Tratamentul cu aceste medicamente practic explodează mitocondriile doar în celulele canceroase şi le omoară în câteva minute. Pe acest aspect lucrez şi eu. ABT-199 este un astfel de exemplu, doar ce a trecut toate fazele preclinice şi în urmă cu câteva zile, la 30 ianuarie, a fost aprobat în Statele Unite“, declară dr. Gabriel Ichim.
”O viaţă echilibrată şi după o anumită vârstă controale regulate ne pot pune în gardă. Pentru bărbaţi, după 40 ani trebuie să verifice prostata. Pentru femei, trebuie să facă mamografii după primul născut. Ceea ce contează, de fapt, este prevenţia, precum şi depistarea precoce a bolii. Am avansat enorm de exemplu în depistarea cancerului de sân. Educaţia tinerelor femei este vitală mai ales in regiunile rurale. Trebuie să acordăm mai multă atenţie stilului de viaţă şi alimentaţiei.
Recent Organizaţia Mondială de Sănătate a dat publicităţii studii de epidemiologie care atestă: consumul excesiv de carne roşie creşte riscul de cancer de colon. La fel şi alcoolul, fumatul, obezitatea. Vorbim iarăşi despre educaţie. Cursurile de sport şi de nutriţie ar trebui să fie prioritare în şcoli. Totul este centrat pe educaţie“, recomandă Gabriel Ichim, cercetătorul român din Glasgow.