Este un eveniment imunologic complex, ce poate avea final tragic, explică Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergologie și imunologie clinică. Iată cum trebuie să procedezi într-o astfel de situație
Simpla alipire a doi termeni grecești „ana” care înseamnă absență și „phylaxis” care înseamnă protecție, traduce un conținut semantic care definește atât de sugestiv cea mai serioasă și gravă reacție alergică. Explicația unei asemenea terminologii medicale, poate declanșa imediat în sufletul tău butonul de panică și îţi poate genera niște cascade de reacții emoţionale în lanț, greu de gestionat și aproape imposibil de contracarat.
Ce este totuși anafilaxia?
„Este un eveniment imunologic nefericit, care survine brusc, este foarte grav şi poate fi uneori fatal. El rezultă din eliberarea unor cantități masive de substanțe chimice din acele celule care sunt implicate în răspunsurile alergice ale organismului. Acei mediatori chimici pot afecta un număr variabil de organe țintă ca pielea, mucoasele, aparatul respirator, tractul digestiv, sistemul cardiovascular și sistemul nervos. Este bine să precizez că o reacție apărută în contextul expunerii organismului la o anumită substanţă, se numește anafilaxie doar atunci când se identifică prezența anticorpilor de tip IgE specifici (anticorpi asociați cu alergia) faţă de această substanţă, anticorpi produşi după o sensibilizare, adică după o întâlnire prealabilă a organismului cu ea”, arată Dr. Claudia Adriana Nicolae.
Concepții greșite sau mituri despre anafilaxie
Ţi s-a povestit poate că fiecare episod de anafilaxie va deveni din ce în ce mai grav, că anafilaxia se poate produce și după multe ore sau chiar zile după ce ai consumat un aliment, că durează cel puțin 20 de minute până începe o reacție alergică gravă, astfel că există întotdeauna timp berechet pentru a o trata, sau că toate cazurile de anafilaxie prezintă urticarie sau edeme. Din altă sursă poate ai aflat că adrenalina este periculoasă, sau că anafilaxia poate fi prevenită prin administrarea unui antihistaminic înainte de expunere, că este extrem de ușor de evitat atâta timp cât ai ști la ce eşti alergic și nu ai veni în contact cu acea substanță, că poţi anticipa severitatea reacției pe baza rezultatelor testelor de alergie și că există acum noi tratamente disponibile pentru a desensibiliza persoanele cu alergie la alimente, dar nu sunt folosite suficient. „Toate acestea nu sunt, de cele mai multe ori, afirmații adevărate!”, arată Dr. Claudia Adriana Nicolae.
Cei mai mari alergeni
Dar ce-i poate cauza apariţia unei reacţii alergice atât de severe unui copilaș? „În fruntea listei găseşti alimentele – laptele, oul, glutenul din cereale, soia, nucile și alunele de pădure arahidele, lupinul, muștarul, susanul, pește și fructele de mare, țelina, kiwi, piersicile sau aditivii alimentari. Apoi poţi să întâlneşti reacţii alergice severe produse de veninul insectelor, în special albine sau viespi, dar şi de medicamente ca antibioticele, anestezicele, antiinflamatoarele şi chiar de latex sau cauciucul natural”, arată specialistul.
Ea adaugă și că „ciudat şi destul de rar, exercițiul fizic mai ales combinat cu consumul unor alimente sau al unor medicamente, îi poate declanşa şi el reacţii alergice severe. Uneori în ciuda istoricului detaliat al evenimentului și chiar a unor investigaţii complexe, factorul declanșator rămâne necunoscut, variantă care îşi poate fi făcută cunoscută sub numele de anafilaxie idiopatică”.
Simptome: Cum recunoști o reacţie alergică severă
Dr. Claudia Adriana Nicolae enumeră:
-înroșirea pielii, mâncărime, urticarie, umflături de buze, limbă sau în alte zone alte corpului;
-strănuturi, nas curgător, nas înfundat, răgușeală;
-respirație șuierătoare, tuse, dificultăți de respirație, senzație de apăsare la nivelul gâtului sau pe torace;
-crampe, greață, vărsături și diaree;
-modificări ale pulsului, scăderea tensiunii arteriale;
-amețeală, confuzie, furnicături, tulburări de vedere și pierderea stării de conștiență. Citeste mai mult pe Doctorul Zilei...