Sunt pacienți care după ce se fac bine sau după ce medicii consideră că este în regulă să fie externați ajung acasă, în sânul familiei, acolo unde au un umăr pe care să plângă, de care să se susțină în cele mai grele momente și de la cine să primească o vorbă bună. Însă, mai sunt persoane pentru care, în spital începe o adevărată „bătălie”. Ei sunt pacienții nimănui: cei fără acte de identitate, fără familie sau cu rude care nu și-i mai doresc drept responsabilitate.

CITEȘTE ȘI: "Un botoșănean începe o viață nouă după un transplant salvator!"

 

Mulți dintre aceștia ajungeau și la Bihor, în căminele lui Viorel Pașca.

Citește și Moartea care vinde(că), scandalul care ne cumpără!
Pornind de la acest subiect am luat legătura cu Corneliu Prepeliță, managerul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani, pentru a ne lămuri ce se întâmplă totuși cu pacienții din spitale care nu au aparținători, sursă de venit sau nu mai sunt doriți de familie.

(Foto: Corneliu Prepeliță - managerul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani)

La Botoșani au ajuns 31 de beneficiari de la Bihor, relocați în diverse centre unde autoritățile au găsit locuri disponibile.

Vezi AICI detalii: ”Cazul Pașca” la Botoșani: Câți bani trimite Guvernul pentru îngrijirea celor 31 de persoane relocate din azilele de la Bihor!

Managerul celui mai mare spital din județul Botoșani a declarat pentru Știri.Botoșani.Ro faptul că, înainte de a ajunge în centrele unde au fost relocați, beneficiarii au trecut prin Unitatea de Primiri Urgențe, acolo unde au fost evaluați din punct de vedere medical de specialiști.

„În urma situației de la Bihor, în județul Botoșani au ajuns un număr de 31 de beneficiar ai acelui stabiliment, dintre care 30 au fost evaluați prin serviciul UPU și s-au întors în centrele unde au fost relocați. Nici un beneficiar nu a necesitat internare în Spitalul Județean de Urgență Mavromati. Toți au plecat cu recomandări. Considerăm că ai noștri concetățeni care au fost aduși în județul Botoșani au beneficiat de toate investigațiile și evaluarea corectă și precisă a stării de sănătate”, ne-a declarat Corneliu Prepeliță, managerul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani.

Ce se întâmplă totuși cu pacienții nimănui

Managerul de la „Mavromati” ne-a explicat și care este procedura de internare/externare dintr-o unitate medicală, punctând și lămurind cum se procedează în fiecare caz în parte.

Dacă la internare medicii au nevoie de consimțământul pacientului, la externare lucrurile sunt diferite, după cum explică Corneliu Prepeliță.

„În ceea ce privește procedura de internare și externare a pacienților în orice unitate spitalicească de stat, inclusiv în Spitalul Județean de Urgență Mavromati din Botoșani, menționăm că internarea se face în baza consimțământului pacientului, iar externarea se realizează la decizia medicului curant. În momentul externării, pacientul primește toate actele medicale care sunt prevăzute de lege, cum ar fi scrisoare medicală, rețetă, recomandări, bilete de trimitere spre alți medici specialiști în cazul în care necesită alte investigații pe lângă cele realizate pentru care a fost internat”, a explicat managerul de la „Mavromati”.

Totuși, există situații problemă cu care medicii se confruntă adesea nu doar la Botoșani, ci peste tot în țară. Sunt pacienți care nu au aparținători sau nu au o locuință proprie. Ce se întâmplă cu ei atunci?

„Problema se pune în cazul persoanelor care nu au aparținători și au un grad de dependență ridicat. Prezența lor în secție de multe ori îngreunează actul medical în sensul că nu pot fi externați, fie nu au unde să meargă, nu au rude, nu au casă, sunt imobilizați și familiile nu îi mai vor. Sunt multe cazuri în care persoanele internate în cadrul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati”, pe secțiile de acuți, iar procesul de externare este mult îndepărtat, deoarece nu are cine să îi preia”, spune Corneliu Prepeliță.

Front comun cu autoritățile statului

Pentru această categorie de pacienți intervine asistentul social de la nivelul unității medicale, care ia legătura cu autoritățile și purcede la identificarea rudelor ori a unui vecin care să poată prelua pacientul în grijă.

„Astfel, prin procedura modificată și aprobată în 2025 pacienții a căror grad de dependență este mare intervine asistența socială, care identifică rudele până la gradul IV, comunică cu autoritățile locale, se face ancheta socială pentru identificarea eventualelor persoane care pot să îi îngrijească în continuare. Se apelează la rețeaua suport, rude îndepărtate, vecini care pot să îi preia și să aibă grijă de acei pacienți”, a adăugat Corneliu Prepeliță.

Mai există și cazuri în care pacienții fără sursă de venit, dar care suferă de anumite afecțiuni constatate și diagnosticate de specialiști, pleacă din spital cu recomandare pentru obținerea unui certificat pentru persoane cu dizabilități.

„De asemenea, în timpul internării se identifică necesitățile acestor pacienți. Sunt pacienți care nu au sursă de venit, astfel că datorită afecțiunilor lor pot, în baza unui referat medical întocmit de comisia pentru persoane cu dizabilități, să primească acel certificat pentru persoane cu dizabilități care să le asigure un venit în funcție de gradul de încadrare stabilit de comisia special constituită conform legii. Astfel, se fac și aceste demersuri către instituțiile abilitate pentru ca respectivul pacient să plece către comisie cu acel referat și să beneficieze de drepturile legale pe care le asigură legislația persoanelor care suferă de anumite afecțiuni”, intervine spunând managerul de la „Mavromati”.

„Pleacă și cu cărți de identitate”

S-a pus de multe ori problema pacienților fără acte de identitate care ajung într-o unitate sanitară. În cazul acestora, întâi li se întocmesc documente de identitate și ulterior li se identifică eventualele rude, prieteni, apropiați sau un loc unde să poată fi transferați la externare, cum ar fi centrele DGASPC sau alte centre din subordinea Consiliului Județean Botoșani.

„Nu în ultimul rând, sunt persoane care nu au acte de identitate. Se ia legătura cu autoritățile competente, pentru a le face cărți de identitate provizorii. De multe ori, pacienții pleacă și cu cărți de identitate din cadrul Spitalului Județean de Urgență Botoșani”, menționează Prepeliță.

Problema lipsei discernământului: „Nu este externat niciun pacient care nu are unde să se ducă”

O altă problemă cu care spitalele se confruntă în ceea ce privește externarea pacienților se referă la lipsa discernământului. Astfel, acești pacienți nu pot pleca din spital până nu sunt preluați de cineva.

„Lipsa discernământului este stabilită în urma unei expertive medico-legale sau în urma unei evaluări psihiatrice și psihologice de către instanța de judecată. Acel pacient, din punct de vedere al examinării, nu este externat decât în momentul în care este preluat de cineva. O rudă, de asistentul comunitar, asistentul social din localitatea de unde provine sau o persoană resposabilă. Nu este externat niciun pacient care nu are unde să se ducă sau prin starea sa de sănătate, chiar dacă nu este prevăzută printr-o hotărâre judecătorească că ar avea nevoie de tutelă specială, nu este externat și trimis acasă dacă nu avem certitudinea că ajunge în siguranță acasă și să își continue tratamentul”, spune Corneliu Prepeliță, managerul unității medicale din Botoșani.

De cele mai multe ori această situație este întâmpinată la nivelul Secției de Psihiatrie. Acolo pacienții care vin sunt tratați și stabilizați, iar dacă necesită o internare îndenlungată aceștia sunt transferați pe o secție de cronici sau în centre specializate unde sunt locuri disponibile, cum ar fi Sanatoriul de la Podriga.

Durata medie de internare pe Secția de Acuți din cadrul Psihiatriei, potrivit autorităților, este de 14 zile.

„Este o problemă. De exemplu, la pacienții psihiatrici care nu au aparținători și care sunt internați în cadrul Secției de Psihiatrie. Ei vin într-un puseu acut, sunt internați pe acuți, iar în momentul în care sunt stabilizați și în funcție de locurile disponibile, pentru că avem și secție de cronici, sunt transferați pe secțiile de cronici de lungă durată sau scurtă durată. Dacă nu avem noi locuri atunci aceștia sunt transferați la Sanatoriul din Podriga, dacă și aceștia au locuri disponibile. În cazul în care nu există locuri, pacienții nu sunt externați dacă nu sunt preluați de o persoană abilitată. Nu este posibil acest lucru nici moral, nici legal, nici uman. Se poate lua legătura cu centrele Direcției de Asistență Socială și în funcție de locurile disponibile de acolo pot fi transferați acolo”, ne explică managerul Spitalului „Mavromati”.

„Există un cerc vicios”

Managerul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” ne-a mai explicat faptul că există, sub forma unui cerc vicios, situații când ajung diverși pacienți la UPU, ulterior la Psihiatrie, sunt tratați și după ce ajung înapoi în comunitate își reiau obiceiurile pentru care au ajuns la spital.

„Prin apelarea la serviciul 112 pacienții sunt aduși în cadrul serviciului UPU, sunt investigați și evaluați, iar ulterior sunt transferați către Secția de Psihiatrie, unde li se realizează un examen psihiatric. Internarea în cadrul secțiilor de acuți se face în baza examenului Psihiatric și a diagnosticului stabilit. Durata medie de spitalizare este în jur de 14 zile, iar în această perioadă li se asigură tratamentul. În momentul în care se stabilizează, au locuință, sunt mobili și sunt responsabili, aceștia sunt externați”, spune Prepeliță.

Acesta consideră că ar trebui insistat pe partea de educare a cetățenilor și că, de fapt, problema ar fi peste tot prin țară, nu doar la Botoșani.

„Fără îndoială, există situații în care, după externarea și reintegrarea în societate, pot readopta sau adopta acele comportamente care duc la deranjarea ordinii și liniștii publice prin adicții sau altele și revin în cadrul Spitalului pe Secția de Psihiatrie. Există un cerc vicios. Deși se fac eforturi mari de către autoritățile locale pentru educarea acestor persoane, ar trebui insistat pentru că orice adicție, indiferent de natura ei, nu este benefică nici persoanei în cauză și nici persoanelor din jurul acesteia. Acest lucru nu este particular la Botoșani, este o problemă națională”, mai spune managerul.

„Sunt pacienți pe care nu și-i mai dorește nimeni”

Există și o realitate extrem de tristă din spitalele statului. Sunt pacienți pe care nu și-i mai dorește nimeni sau nu mai vor să își asume responsabilitatea îngrijirii lor.

„Și aici întâmpinăm mari probleme în ceea ce privește posibilitatea aparținătorilor de a veni să-și ia rudele din spital. Niciodată un pacient care este imobilizat, care nu poate fi transportabil nu este externat. De aceea există în cadrul spitalului secții de cronici. Până să se înceapă demersurile cu asistenții sociali, cu primăriile, direcția generală de asistență socială, ne izbim de această problemă”, afirmă Corneliu Prepeliță.

Acesta spune că sunt anumiți cetățeni care sunt pacienții lor de ani de zile.

„Durata medie de spitalizare este diferită în funcție de specialitate. Sunt pacienți care stau mulți ani internați și aici ne referim la pacienții internați pe Secțiile de Cronici ale Psihiatriei. Este vorba despre o psihiatrie socială, din nefericire. Sunt pacienți pe care nu și-i mai dorește nimeni, sunt concetățenii noștri și ei sunt pacienții noștri de foarte multă vreme. Aceeași situație este și la Podriga. Integrarea unui astfel de pacient este mai greoaie, cu un suport familial deosebit. Unii mai sunt în vârstă, au copii plecați departe și cu alte preocupări. Spitalul Județean Mavromati, la fel ca și alte spitale, are un număr limitat de paturi în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate”, concluzionează managerul celui mai mare spital din Botoșani.

Video&Montaj: Știri.Botoșani.Ro / Florin Timofte