Mergi la cardiolog și afli că ai nevoie (și de) nefrolog? Ce răspuns a primit o botoșăneancă de la medic

O botoșăneancă, îngrijorată că soțul ei ar putea avea probleme și mai mari dacă nu respectă recomandările medicului cardiolog, a cerut o opinie de la un specialist din Iași.

Mergi la cardiolog și afli că ai nevoie (și de) nefrolog? Ce răspuns a primit o botoșăneancă de la medic

 Conf. Dr. Ionuț Nistor,  Foto: Ziarul de Iași

Afecțiunile cardiace pot afecta funcțiile renale, dar și invers

 

”Soțul meu are 63 ani și a fost diagnosticat de ceva vreme cu insuficiență cardiacă cronică. La ultimul consult, după ce și-a făcut toate investigațiile, medicul lui cardiolog i-a recomandat să fie văzut de un nefrolog. Nu am înțeles de ce, deoarece soțul meu nu a avut probleme până acum cu rinichii. Am vrea să știm dacă este necesar să fie investigat pentru rinichi, în condițiile în care soțul meu respectă cu strictețe tratamentul cardiologic”, spune Maria Cristea, din Botoșani.

Cel care i-a răspuns botoșănencei este Conf. Dr. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog la Clinica de Nefrologie, Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iași.

„Este bine ca soțul dvs. să țină cont de recomandarea medicului său cardiolog și să meargă la un serviciu de nefrologie. Trebuie să știți că bolile de inimă și rinichi pot coexista adesea la același pacient, iar practica medicală realizată de-a lungul timpului a arătat că afecțiunile cardiace pot contribui direct la agravarea funcțiilor renale și vice-versa. Sindromul cardiorenal este definit ca o tulburare fiziopatologică complexă a inimii și rinichilor, în care o disfuncție acută sau cronică la unul dintre organe ar putea conduce la apariția unei disfuncții acute sau cronice la celălalt organ”, spune medicul specialist, potrivit Ziarul de Iași.

Potrivit medicului Ionuț Nistor, pacienții cu boală cronică renală (BCR) prezintă un risc cardiovascular mai crescut decât cei din populația generală, riscul crescând în paralel cu progresia BCR încă din stadiile incipiente, chiar și la pacienții fără boală vasculară manifestă. De altfel, evenimentele cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate atât la pacienții predializă, cât și la pacienții dializați.

Principalii factori de risc sunt: vârsta înaintată, sexul masculin, fumatul, sedentarismul, hipertensiunea arterială (HTA), diabetul zaharat, HDL (colesterolul bun) scăzut, LDL (colesterolul rău) crescut, antecedente heredo-colaterale de boală cardiovasculară.

”O proporţie semnificativă dintre pacienţi prezintă factori de risc comuni atât pentru BCR, cât şi pentru insuficienţă cardiacă: hipertensiune arterială esenţială, diabet zaharat şi anemie”, a adăugat medicul specialist.

Pe de altă parte, patologia renală interferează funcționalitatea cardiovasculară, inducând una dintre cele mai severe HTA secundare, fiind responsabilă de ateroscleroză accelerată și rigiditate vasculară, conducând adesea la accidente coronariene acute.

Între rinichi și cord există multiple interacțiuni bidirecționale, ceea ce înseamnă că o afectare acută sau cronică a funcției unuia dintre organe poate afecta acut sau cronic celălalt organ. Acestea au fost încadrate sub termenul de „sindrom cardiorenal” (SCR), fiind de cinci tipuri:

SCR tip 1 (acut): deteriorarea bruscă a funcţiei cardiace care conduce la insuficiență renală acută (de exemplu şoc cardiogen).

SCR tip 2 (cronic): anomalii cronice ale funcţiei cardiace (insuficienţă cardiacă cronică) care determină disfuncţie renală progresivă şi permanentă.

SCR tip 3 (sindrom renocardiac acut): deteriorarea acută a funcţiei renale (ischemie renală acută sau glomerulonefrită) care determină afectare cardiacă acută (de exemplu insuficienţă cardiacă, aritmie, ischemie).

SCR tip 4 (sindrom renocardiac cronic): boală cronică renală care determină reducerea funcţiei cardiace, hipertrofie cardiacă şi/sau risc crescut de evenimente cardiovasculare secundare.

SCR tip 5 (secundar): boli sistemice (diabet zaharat, sepsis), care determină atât disfuncţie cardiacă, cât şi renală.

”Persoanele cu un istoric de boli cardiovasculare ar trebui incluse într-o categorie de risc pentru insuficiența renală. Este și motivul pentru care, coroborat cu rezultatele analizelor medicale ale soțului dvs, medicul cardiolog i-a recomandat să fie văzut și de un nefrolog. Este foarte important ca tratamentul administrat pentru afecțiunile cardiovasculare să fie de așa manieră ales astfel încât să nu devină toxic pentru rinichi. Și aceasta implică o colaborare între medicul cardiolog și medicul nefrolog, atunci când este cazul. De asemenea, pentru a avea o imagine clară a evoluției stării de sănătate, pacienților cu boli cardiovasculare li se recomandă să-și evalueze periodic funcția renală”, a precizat medicul din Iași.

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Bolojan este noul președinte al PNL. Iftime intră în conducerea partidului!

astăzi, 21:09

Potrivit unor surse politice, liberalii au hotărât, în unanimitate, ca șefia PNL să fie preluată de șeful CJ Bihor, Ilie Bolojan. Potrivit surselor Antena 3 CNN, echipa lui Bolojan...

PNL Botoșani, Valeriu Iftime: „Atâta ignoranță și lipsă de empatie rar mi-a fost dat să văd…”

astăzi, 20:17

„O altă situație care mă face să mă întreb dacă cei aflați la conducerea județului au avut ochii închiși când au făcut administrație. Chiar nu a văzut nimeni că oa...

FC Botoșani - Poli Iași 1-1. Remiză în derby-ul Moldovei!

astăzi, 19:48

Partida a început bine pentru elevii lui Liviu Ciobotariu, iar prima ocazie a avut-o în minutul 7, prin Chică-Roșă. Poli Iași a revenit cu replica, iar în minutul 11 Roman a lovi...