Medici din Spania pentru Euronews: Decesele NU sunt provocate de coronavirus, ci de prăbușirea sistemului imunitar

Noul coronavirus nu este adevăratul ucigaș, spun cu tărie mai mulți medici din Spania. Altceva ucide oamenii. Mai mulți medici din Spania, una dintre cele mai greu încercate țări de Covid-19, susțin că, de fapt, lipsa de răspuns a sistemului imunitar al pacienților este principala cauză care duce la decese!

Pentru a înțelege mai bine Covid-19, jurnaliștii de la Euronews au strâns mai multe date despre acest virus:

- Jumătate din cei infectați sunt asimptomatici, însă sunt un factor de răspândire

- Majoritatea pacienților au simptome ușoare

- La pacienții cu simptome severe, nu virusul este cel care îi ucide, ci o reacție necontrolată a sistemului imunitar, o furtună de citokine ce poate afecta mai multe organe vitale

- Nu se știe de ce unii pacienți, indiferent de vârstă, dezvoltă simptome severe. Virusul poate ataca sistemul nervos.

- În unele cazuri, insuficiența respiratorie este legată de insuficiența neurologică și nu de pneumonie

- Nu se știe când pacienții care s-au recuperat vor înceta să mai fie contagioși. Nu se știe cât timp durează imunitatea după ce ai fost infectat

Medicul Roger Paredes, șeful secției de boli infecțioase de la spitalul Germans Trias i Pujol, din apropiere de Barcelona, a explicat pentru Euronews că există trei faze ale infectării pentru persoanele care au dezvoltat simptome ale Covid-19:

Faza virală – când virusul se înmulțește rapid în sistemul respirator. Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale unei răceli și dispar spontan în 6-10 zile, la 80% dintre pacienți.

Faza pulmonară – Restul de 20% din pacienți pot face penumonie. Este un tip specific de pneumonie ce atacă ambii plămâni și intervine insuficiența respiratorie.

Faza severă – în jur de 10% din pacienți dezvoltă o „furtună de citokine”, un răspuns inflamator al sistemului imunitar necontrolat, care duce la o fază severă a bolii și o stare critică, urmată deseori de deces.

Care este adevăratul ucigaș?

Mai mulți medici din Spania au observat că nu o încărcătură virală mare duce la deces. Ci sindromul furtunilor de citokine!

„Furtuna de citokine este o problemă cu care ne confruntăm deseori la terapie intensivă”, a afirmat Rafael Manez, șeful secției de Terapie Intensivă de la Spitalul Bellvitge.

Aceasta poate fi declanșată de alte infecții sau medicamente.

„Problema este că nu avem un tratament, nici pentru virus, nici pentru răspunsul inflamator”, a explicat medicul.

„Avem doar tratamente de suport, pentru a proteja organele vitale ale pacienților”, a mai spus el.

Medicii folosesc medicamente sau ventilatoare pentru a controla tensiunea arterială sau corticosteroizi pentru a reduce inflamațiile.

O altă cale este folosirea medicamentelor pentru blocarea interlukin-6, o citokină inflamatorie produsă de sistemul imunitar.

Manez spune că furtuna de citokină se produce în general în sezonul gripei, însă din cauza ratei infectării cu Covid-19, medicii au mai mulți pacienți decât pot trata.

Potrivit acestuia, pentru a învinge boala, „nu ai nevoie de un sistem imunitar puternic, ci unul echilibrat”.

În plus, nu se știe ce factori predispun pacienții la dezvoltarea sindromului. În ceea ce privește COVID-19, vârsta este foarte semnificativă.

„Cheia este să înțelegem cine sunt cei mai susceptibili”, spune Paredes „Aproximativ 70% dintre pacienții noștri sunt mai mari de 70 de ani, iar între 10% și 15% sunt mai tineri decât 60 de ani”.

Oamenii de știință cred că genetica joacă un rol major în cazurile rare de pacienți tineri care dezvoltă sindromul.

Când oamenii de orice vârstă suferă o furtună de citokine, degradarea este într-adevăr rapidă, deci este foarte important să identificăm semnele timpurii, spune Paredes.

Potrivit lui Máñez, obezitatea poate crește șansele unui răspuns inflamator.

COVID-19 ataca sistemul nervos central

Cercetările și experiența la fața locului arată că virusul SARS-CoV-2 poate ataca sistemul nervos central. Paredes raportează unii pacienți în suferință respiratorie uneori nu simt lipsa de oxigen sau pneumonia.

El suspectează că unii pacienți au probleme respiratorii tocmai pentru că sistemul lor nervos nu reușește să respire corect. Acest lucru a fost raportat și în unele lucrări preliminare.

Pierderea mirosului și a gustului frecvent raportate ar putea fi, de asemenea, legată de sistemul nervos central, în unele cazuri, mai spune medicul Paredes.

Medicii din întreaga lume raportează cazuri de manifestări neurologice care sugerează că virusul se poate încărca în sistemul nervos central cu menifestări precum cheaguri de sânge, amețeli, confuzie sau convulsii.

Sursa: Euronews