Mai multe primării și consilii locale din România au decis să refuze prelungirea autorizațiilor pentru operatorii de jocuri de noroc existenți pe raza localităților aferente.
Asta după ce modificările legislative adoptate de Guvern în februarie impun ca operatorii de jocuri de noroc să obțină, pe lângă licența națională, și autorizație de funcționare de la autoritățile locale.
Consiliile locale au astfel dreptul să decidă dacă pe raza unității administrativ-teritoriale se pot desfășura activități de jocuri de noroc. Astfel de situații au început deja să apară în mai multe orașe din țară, precum Timișoara, Slatina, Deva, Petroșani sau Ploiești.
La Botoșani, primarul orașului a declarat că vor urma analize în acest sens.
După apariția modificărilor legislative, dar și în urma semnalelor din țară, o petiție adresată primarului Municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, dar și Consiliului Local al Municipiului Botoșani, este lansată în spațiul public de către mai mulți cetățeni și rezidenți ai Municipiului Botoșani.
Citește și PETIȚIE pentru limitarea extinderii sălilor de jocuri de noroc în municipiul Botoșani!
Ce spun medicii
Specialiștii în sănătate susțin că adicția jocurilor de noroc este una dintre cele mai periculoase, chiar mai periculoasă și decât dependența de alcool sau droguri. Dr. Emil Panțiru, medic specialist psihiatrie, spune că problema se regăsește peste tot în lume, nu doar la Botoșani.
Dependența de jocuri de noroc reprezintă, din punct de vedere medical, o tulburare psihiatrică. Aceasta este caracterizată prin modele persistente și recurente de adaptare a comportamentului la jocuri de noroc, care este asociată cu afectarea funcționării, calitatea vieții redusă și rate mari de faliment, divorț și încarcerare chiar. Mai precis, o persoană care ajunge să fie dependentă de jocuri de noroc va face orice să joace. Va ajunge să vândă lucruri din case pentru a avea bani să joace, riscând să își pună în pericol viața socială, familia și statusul financiar.
Medicul consideră că persoanele dependente de jocuri de noroc văd acest lucru ca pe o metodă de îmbogățire rapidă.
„Adicția de jocuri de noroc este una dintre cele mai periculoase. În creier sunt folosiți cam aceeași centri care generează comportamentul impulsiv și cam toate adicțiile merg în același loc. Cu alte cuvinte, adicția de jocuri de noroc este o problemă serioasă. Foarte multe persoane vulnerabile văd în această chestie o variantă de îmbogățire rapidă. Este acest miraj al jocurilor de noroc și există peste tot, nu doar la noi în țară. Este o chestiune foarte periculoasă”, a declarat dr. Emil Panțiru, medic specialist psihiatrie în cadrul Secției de Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani.
Dependența jocurilor de noroc afectează mai mult persoanele sărace decât cele înstărite, arată specialiștii în domeniu. La Botoșani există numeroase cazuri și reprezintă o problemă despre care se vorbește prea puțin.
Medicii susțin că pacienții ajung, în general, târziu și atunci vin împinși de la spate de familie sau rude.
„Persoanele sărace sunt mai afectate decât persoanele înstărite. Avem enorm de multe cazuri. Este o chestiune despre care nu se prea vorbește. Sunt foarte multe cazuri cu persoane dependente de jocuri de noroc. Pacienții vin în general târziu, forțați de anturaj. Așteptările aparținătorilor trebuie să fie congruente cu realitatea, pentru că nici adicția nu a venit peste noapte. S-a dezvoltat în timp, ca și la alcool, droguri. Asistența socială joacă un rol important aici”, a adăugat dr. Emil Panțiru.
„Nu poți stopa un flagel care există deja”
Deși evoluția tehnologiei a dus la apariția unor astfel de săli de jocuri în online, realitatea arată că mulți oameni intră în sălile de jocuri de noroc doar pentru că le văd atunci când merg pe stradă. Pe lângă asta, există oameni care poate nu au acces la internet sau care, poate, nu știu să utilizeze aceste platforme în online.
„Într-adevăr, totul se desfășoară acum online, dar realitatea arată că foarte multe persoane sărace intră în aceste săli doar pentru că le văd pe stradă. Limitarea în anumite zone care s-au confruntat cu situații similare ca la noi sau punerea lor în zone periferice, pentru că și asta a fost o idee acum câțiva ani, mi se pare de bun augur”, a mai spus medicul botoșănean.
Cu toate acestea, medicul arată că nu îi poți împiedica pe oameni să folosească internetul, însă limitarea existenței sălilor de jocuri de noroc în comunități ar fi de mare ajutor.
„Bineînțeles, nu poți opri internetul, nu poți stopa un flagel care există deja. Cine are să joace va juca oricum, cu sau fără sala din centru”, completează doctorul.
Cum se vehicula în societate că depresia ar fi apanajul femeilor, așa se vorbește și că adicția jocurilor de noroc ar fi a bărbaților, însă, în realitate, lucrurile stau cu totul diferit.
Nici depresia nu este doar specifică femeilor și nici dependența de jocuri de noroc nu este doar întâlnită în rândul bărbaților. Însă, în societatea noastră se consideră că este rușinos să recunoști, ca femeie, că ai o problemă legată de acest aspect.
„Nu, așa cum depresia nu este doar apanajul doamnelor, ci și a domnilor, așa și jocurile de noroc. Doar că, un bărbat acceptă mai ușor faptul că are o problemă legată de jocurile de noroc decât o femeie. Din punct de vedere social, este mai acceptat ca un bărbat să joace jocuri de noroc decât o doamnă”, concluzionează medicul Emil Panțiru.
Autoritățile încep să ia măsuri privind limitarea existenței acestor jocuri de noroc pe raza localităților. De exemplu, Primăria Municipiului Bacău a publicat în transparență decizională proiectul de hotărâre care prevede interzicerea activităților de jocuri de noroc în locații fizice pe raza municipiului.