Pentru prima dată în istoria postcomunistă, un guvern își asumă, cu subiect și predicat, un ministru care este rom. Fără perdea, fără „să nu se afle”, fără „nu e momentul”. O numire politică, da, dar una care vine cu o greutate simbolică și istorică enormă.
E un gest politic curajos, într-o țară în care curajul, mai ales când e vorba de romi, costă electoral.
Noul ministru al Muncii, Florin Manole, nu e un „accident” și nici „produsul” vreunui algoritm manevrat de boți. Este un om format în sânul societății civile rome, un istoric preocupat de adevăr, un activist cu două decenii de implicare reală în politici pentru drepturile minorităților. Este deputat, a fost consilier guvernamental, consilier local, dar și mai important – a fost o voce constantă și articulată pentru echitate.
Și da, este rom și nu s-a ascuns niciodată. Ba din contră, a fost una dintre puținele figuri publice care au purtat această identitate ca pe un steag și nu ca pe o povară de „negociat” în spațiul public.
Să fim clari: nu e prima dată când romii ajung în poziții guvernamentale. În 2015–2016, Valeriu Nicolae a fost secretar de stat la Ministerul Muncii, iar eu (Ciprian Neecula, nota red.) am fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene. Amândoi am venit din societatea civilă, amândoi asumați etnic și fără susținere de partid. Și, evident, fără sprijin din partea Partidei Romilor – acea formațiune care de 30 de ani ocupă confortabil un loc în Parlament, dar care nu a reușit nici până azi să numească un singur secretar de stat într-un minister.
Numirea lui Florin Manole e, în acest context, cu atât mai importantă. Nu e doar o recunoaștere a valorii unui om, ci și o validare a societății civile rome – acea zonă marginalizată, mereu suspectată, dar din care, iată, apar lideri autentici, bine pregătiți și gata să își asume greul guvernării pentru România. Nu doar să vorbească despre probleme, ci să le și rezolve.
Florin Manole are, în față, nu doar un minister, ci o provocare istorică. Va trebui să dovedească că se poate guverna în interesul tuturor cetățenilor români fără a-i ignora pe cei excluși.