Partidele extremiste AUR, SOS. și POT au reușit să aducă suspendarea președintelui Klaus Iohannis în Parlament, după două tentative nereușite de a strânge semnături, de data aceasta cu ajutorul parlamentarilor USR. Partidele sunt nemulțumite de faptul că președintele Iohannis și-a prelungit mandatul, în contextul tensiunii sociale și al unei interpretări date de Curtea Constituțională pentru menținerea acestuia în funcție. Astfel, Curtea a dat drept argument articolul 83, alineatul (2), care prevede că președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului noului președinte, însă același articol, la punctul (1), prevede că mandatul șefului statului este de 5 ani. Opoziția susține, astfel, că președintele Klaus Iohannis este nelegitim și a cerut demisia sau demiterea acestuia.

Suspendarea. Ce prevede Constituția României

Constituția României prevede faptul că majoritatea Parlamentară poate vota suspendarea președintelui României, dacă acesta încalcă Constituția țării.

Astfel, conform articolului 95 din Constituția României:

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Astfel, un prim pas pentru suspendare a fost făcut, prin strângerea semnăturilor necesare pentru demararea procesului de suspendare în Parlament.

Cine este președintele interimar, în cazul suspendării președintelui

Președintele interimar, în cazul în care Klaus Iohannis ar fi suspendat din funcție, ar urma să fie președintele Senatului, în cazul de față, Ilie Bolojan, liderul PNL .

(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Astfel, dacă din diverse motive Ilie Bolojan nu poate prelua interimatul, următorul în ordinea funcțiilor este președintele Camerei Deputaților, social-democratul Ciprian Șerban.

Constituia României mai prevede însă, că în cazul interimatului funcției prezidențiale, articolele 88-90 nu pot fi exercitate. Acestea se referă la posibilitatea de a adresa mesaje Parlamentului, posibilitatea de a dizolva Parlamentul și de a convoca un referendum popular.

În cazul în care referendumul este validat, articolul 97 prevede că:

(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

Procedura de suspendare a președintelui României a fost simplificată în 2012, nefiind nevoie decât de consultarea Curții Constituționale pe tema motivelor suspendării, în loc ca aceasta să decidă.

În plus, la fel cum s-a întâmplat în 2012, pot fi impuse praguri de prezență sau cvorum, pentru validarea referendumului, prin modificarea Legii referendumului.

Doar două suspendări, în 35 de ani de democrație

Procedura de suspendare a președintelui a mai reușit de două ori în istoria României, în mandatele lui Traian Băsescu.

Pe 19 aprilie 2007, Parlamentul României a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituționalitate a președintelui României, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri.

Dacă, inițial, președintele Traian Băsescu a declarat că va demisiona „în maxim 5 minute” de la votul Parlamentului, ulterior, acesta a revenit într-o declarație publică și a afirmat că s-a răzgândit, pentru a nu amplifica și mai mult criza politică.

8,1 milioane de cetățeni s-au prezentat atunci la urne, numărul real fiind însă controversat, 74,48% votând împotriva suspendării președintelui Traian Băsescu.

O a doua suspendare avea să fie votată de Parlamentul României pe 6 iulie 2012, la inițiativa USL.

Președintele Traian Băsescu era acuzat atunci că „a instigat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale”, ar fi făcut presiuni directe asupra judecătorilor CC, a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și s-a substituit funcțional Guvernului. Un alt lucru care i s-a reproșat președintelui este că a declarat că nu va numi un premier USL, chiar dacă această coaliție va obține majoritatea absolută în Parlament.

La 10 iulie, Curtea Constituțională a decis în unanimitate că referendumul de demitere este valid „în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”.

Din numărul total al cetățenilor cu drept de vot care se ridică la 18.292.464, la vot s-au prezentat 46,24% din români. 87,52% - 7.403.836 - au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. 11,15% - 943.375 persoane - au votat NU, fiind contra demiterii președintelui.

Astfel, Curtea Constituțională a invalidat referendumul pentru lipsă de cvorum, iar Traian Băsescu a scăpat de suspendare.

Din 2012, procedura de suspendare a președintelui României a fost simplificată în anul 2012, în sensul în care nu mai este nevoie de Curtea Constituțională pentru a se pronunța dacă motivul suspendării este justificat sau nu.

SURSA Ziare.com