Prezent luni, 14 octombrie, la Iași, pentru a participa la sărbătoarea din Capitala Moldovei cu prilejul prăznuirii Cuvioasei Parascheva, Mircea Geoană a avut și o întâlnire cu reprezentanți ai presei din județele regiunii de nord-est.
Despre România Renaște, Mircea Geoană spune că este o platformă civică, cu aproximativ 9000 de membri din țară și din diaspora, care își va păstra statutul și după alegeri, și anume de a rămâne în spațiul civic, fără să se transforme într-un partid politic. ”Intenția mea este ca această platformă să fie partenerul viitorului președinte în ceea ce înseamnă consultarea publică”. În schimb, Mircea Geoană a dezvăluit că, începând din luna iunie, două partide noi, România în Acțiune și România Verde s-au alăturat mișcării România Renaște ca susținere politică, mai precis a candidaturii la funcția de președinte.
”Este un moment politic interesant în România, pentru că decizia Curții Constituționale, pe care nu am comentat-o și nu o comentez, a schimbat dinamica jocului electoral, s-a creat un culoar pentru domnul Ciolacu, care are o singură variantă să câștige președinția, eventual să intre cu domnul Simion în turul doi. Altă variantă nu există, d.p.d.v. vedere politic. De unde și asaltul din toate direcțiile împotriva mea”, a declarat Mircea Geoană în cadrul întâlnirii cu presa de la Iași.
Redăm mai jos un interviu pe care candidatul independent Mircea Geoană l-a acordat publicației Știri Botoșani.
”Principala misiune a unui președinte: să țină națiunea în pace!”
-Domnule Mircea Geoană, ați vorbit astăzi, și se vorbește foarte mult în ultimul an, despre implicarea României în reconstrucția Ucrainei. Mesajele internaționale sunt mai mult decât îngrijorătoare, Botoșaniul are graniță directă cu Ucraina. Veți fi un președinte care pregătește România pentru pace sau pentru război?
-Principala obligație pentru un președinte, și în cazul meu cu atât mai mult, cu experiența de la NATO, este să ținem țara în pace. Este principala misiune a unui președinte: să țină națiunea în pace, suverană, independentă și capabilă să reacționeze la nivelul cel mai înalt posibil. Sunt poate cel mai bine pregătit pentru a evita situații de escaladare, cu influența pe care o am printre liderii europeni și transatlantici, la nivelul Alianței Transatlantice.
Mă gândesc mai degrabă cum putem să colectăm dividentele păcii. Și vorbim despre Botoșani… Vreau să reamintesc faptul că flancul estic al NATO începe de la Carei, din nordul Transilvaniei, vine prin Bucovina românească și coboară până la Mangalia. Noul flanc estic al NATO, și cu venirea Republicii Moldova și a Ucrainei în Europa, va reprezenta o schimbare istorică de șanse de dezvoltare pentru Moldova românească, pentru nordul Transilvaniei, care de asemenea suferă, și această zonă cred eu că va deveni una dintre cele mai interesante și dinamice d.p.d.v. economic în Europa. Cu toată slaba capacitate a statului român de a face infrastructură, sunt convins că va exista nu doar un pod nou, feroviar și terestru la Giurgiu, ci și peste Prut. Această zonă, care a fost vitregită nu doar de București, ci și de geografie, nu va mai fi punctul terminus al Europei, ci parte a unei platforme central-europene, cu valori de întrebuințare multiple. Este o șansă istorică pe care nu avem voie să o ratăm.
Fac un apel către primarii de toate culorile politice din Moldova românească, și cei care sunt în zona mai puțin dezvoltate ale acestei țări. Ei sunt aliații mei. Nu mă interesează sub ce carnet de partid au candidat, dacă sunt oameni serioși, cu proiecte serioase, vor avea din parerea mea o ușă deschisă și o dorință de a ajuta.
Iar pentru Botoșani, în particular, un județ care are în continuare dificultăți semnificative, trebuie să venim cu măsuri suplimentare. În angajamentul meu pentru România există o propunere – exact ca în Polonia – să venim cu zone economice speciale, să putem face o investiție mai importantă în agricultură, inclusiv pentru țăranii cu gospodării mici, să dezvoltăm agro-industria.
Dacă ne facem lecțiile bine și avem un guvern competent, iar la nivel local antreprenori, lideri locali, și punem echipa României în acțiune, nimic nu ne poate sta în cale pentru a pune națiunea în valoare.
Principalul beneficiar în această perioadă, în care Moldova și Ucraina, cred că și Georgia, vor veni către Europa, este exact această bandă de nord și de est a României care din motive istorice și din motivul faptului că Bucureștiul a fost hipercentralizat, și-a uitat misiunea istorică față de Moldova, un motor economic important pentru România.
Măsuri pentru a aduce diaspora acasă
-Cât de mult mizați pe diaspora în alegerile pentru președinte? Având în vedere că ați avut mai mult contact cu acest segment al României, față de alți candidați?
-Eu mă uit la națiunea română ca la un stejar vechi, puternic, cu rădăcini foarte adânci. Dar în ultimii 20 de ani, practic din 2003, când s-au ridicat vizele de călătorie în Europa, acest stejar al nostru – el rămâne foarte puternic și are această ancoră în România -, dar 4-5 milioane de tinere și de tineri din România au ales o viață mai bună în altă parte. E important pentru noi ca acest stejar puternic să rămână împreună. Și cred că aceasta este principala obligație a președintelui României: să țină națiunea română unită.
-De ce au plecat acești oameni?
-Mie îmi este foarte greu să le spun: ”veniți acasă!”, până când nu am rezolvat măcar parțial problemele care i-au făcut să plece. Pe măsură ce avem mai multe oportunități de locuri de muncă și de investiții, mai puțină birocrație, mai puțină corupție, o școală mai bună pentru copii, vor începe să vină. Și încep să vină! Pentru prima dată, anul trecut, au plecat mai puțini decât au venit…
-Concret, domnule Mircea Geoană, cu ce îi veți putea convinge pe românii din diaspora să revină în țară?
-Concret? Evident, decizia este individuală! Fiecare are un job, fiecare are o familie, are copii sau are părinți. Dar mă uit cu mult interes la ceea ce a făcut Polonia. După Brexit, a decis să se concentreze pe imensa comunitate poloneză din Marea Britanie. Au găsit o formulă de înlesniri fiscale, de echivalare de diplome, de un trimestru de acomodare pentru copii de la școala englezească la școala poloneză, un sistem de accelerare a modului în care li se dau permise de construcție, un pachet foarte cuprinzător. O parte din aceste propuneri se regăsesc și în angajamentul meu pentru România. Repet, decizia este individuală, dar putem crea condiții acasă pentru ca o parte dintre români, sper cât mai mulți, să se întoarcă acasă.
Diaspora noastră nu este o diasporă omogenă, foarte mult este în straturi în funcție de nivelul de educație, de joburile pe care le au. Este o diasporă înalt educată, care răspunde unui anumit tip de stimuli: dacă au cercetare acasă, dacă au catedre acasă, dacă medicii care au plecat pe capete din România găsesc acasă condiții în spitalele de stat sau private. Apoi foarte mulți care lucrează în slujbe cu alt tip de nevoi: constructori, asistente medicale. Trebuie să găsim formule specifice pentru fiecare categorie. Ei toți sunt cetățeni ai României, chiar dacă muncesc și trăiesc în străinătate. Statul român are obligația, prin consulate, prin ministere, să îi protejeze și acolo. Și dacă vrea cineva să facă o afacere importantă acolo, aplaudăm. Dacă vrea cineva de acolo să candideze în politica din Spania, în Italia, să ajungă membru în Camera Comunelor la Londra, să îl aplaudăm. Succesul lor acolo este de multe ori și un succes al nostru.
”Să avem grijă de românii din Ucraina!”
-Nu sunt singurii români din diaspora care au nevoie de sprijin…
-Evident, mai există o categorie de români. Pe de o parte basarabenii, cu care avem o relație unică, foarte mulți dintre ei, peste un milion, cu cetățenie română, pe de altă parte comunitățile istorice românești din jurul țării noastre. Să avem grijă de românii din Ucraina, care au nevoie de mult sprijin din partea noastră. De multe ori situația lor este foarte dificilă, trebuie să fim mult mai energici și mai clar cu ucrainenii: vă ajutăm pentru că vă este greu, dar nu este normal să nu îi respectăm suficient de mult pe ai mei. Apoi cei din Valea Timocului, aromânii din Balcani, românii din Ungaria… Un stat care se respectă își respectă cetățenii și îi protejează, indiferent de locul de naștere sau de geografia pe care și-au ales-o.
”Cu o singură condiție: să își respecte cuvântul dat în fața oamenilor!”
-Sunteți un candidat independent, aveți în spate o mișcare civică, așa cum ați numit-o, România Renaște. Va trebui, însă, să lucrați cu un Parlament format din partide politice. Care va fi relația dvs., după alegeri, cu partidele politice? Aveți afinități politice, având în vedere și istoricul dvs. social-democrat, inclusiv ca președinte de partid?
-Am o singură afinitate, se numește România, am spus mereu că țara e înaintea partidelor. Nu neg nimic, am condus PSD-ul cinci ani de zile, am muncit pentru a-l democratiza, europeniza și descentraliza.
-În prezent vă declarați deschis către întreg palierul politic?
-Nu am preferințe politice. Cred că este un lucru bun pentru România. Pentru că un președinte care pleacă din start cu un singur partid pe care se bazează automat devine un adversar politic al celorlalte partide. Un președinte trebuie să lucreze cu toate partidele. Eu voi cere partidelor ceva ce nu s-a cerut până astăzi. Din păcate, partidele, ca să facă pe placul președintelui, promit marea cu sarea, apoi în fața Parlamentului vin cu un program de guvernare, mâine uită de acel program și nimeni nu îi poate trage la răspundere. Președintele este singurul care le poate aduce aminte, instituțional, mai cu dojana, mai cu încurajarea, mai cu venitul în fața națiunii, așa cum vreau să fac o dată pe an, cu un discurs în fața națiunii, cum au americanii. Cred că influența președintelui independent asupra partidelor va fi mai mare decât influența unui președinte care aparține unui singur partid. Pentru că ai libertatea să alegi pe cei mai buni, cei care vin cu propuneri concrete și de oameni și de programe.
Este o schimbare de paradigmă extrem de importantă. Să ne uităm la istoria postdecembristă a președinților în România. Există atât de multă influență politică, instituțională și morală la Cotroceni, încât a lucra cu partidele este un lucru simplu. Iar faptul că eu știu mecanica puterii face ca experiența mea în politică să fie utilă. De aceea aștept cu nerăbdare să văd cum vor vota românii și la alegerile parlamentare, sper să voteze cu forțele care doresc să pună umărul la o schimbare adevărată în România, pentru ca după aceea să nu creadă cineva că numesc un Guvern și un prim-ministru, iar apoi mă duc să stau liniștit la Cotroceni și să nu fac nimic.
Vreau să fiu partener al Guvernului și al Parlamentului, cu o singură condiție: să își respecte cuvântul dat în fața oamenilor. Acolo voi fi intransigent! Nu se poate schimba nimic peste noapte, nu poți să faci miracole, eu sunt primul care spune că nu va fi ușor, dar măcar să văd strădanie, progres, onestitate, competență și transparență în ceea ce încearcă să facă. Vor avea în mine un partener, voi fi umăr la umăr cu dânșii, îi voi susține cu ceea ce pot. Cu o singură condiție: și dânșii să fie onești față de românii care i-au votat și care și-au pus speranța într-un trai mai bun și într-o țară mai bună.
-Mulțumim, domnule Mircea Geoană, și mult succes în alegeri!
-Mulțumesc și eu, ne revedem la Botoșani.
