Într-o săptămână în care celebrăm Cultura, prea puțin - spre deloc - privim către poezie, teatru, film, muzică sau pictură ca elemente congruente menite să creeze un mediu prielnic dezvoltării și modelării societății, ca factori de influență în generarea binelui comun.
Nu vom demola aici conceptul „artă pentru artă”, întrucât arta trebuie să rămână în scopul său firesc, acela de a crea valoare expresivă, fără să alunece către propagandă, dar păstrând totodată menirea sa educativ-estetică. Însă, chiar dacă arta rămâne liberă de constrângeri externe, permițând artistului să exploreze și să exprime idei și emoții într-un mod autentic, nu se autoexclude mesajul și impactul social, moral, deseori exprimate avangardist.
Nu puțini sunt artiștii care, abordând teme și problematici sociale, politice sau de mediu, au sensibilizat publicul, determinând și provocând discuții în spațiul public, conducând astfel către ceea ce astăzi am denumi conștientizarea socială. Poate că, și din acest punct de vedere, devine tot mai pregnantă componenta socială a evenimentelor artistice – festivaluri, concerte, spectacole – cele care aduc oamenii împreună și nasc sentimente de apartenență și solidaritate, creând astfel o identitate comună.
Prin cultură, o spun studii recente și nu numai, se poate îmbunătăți calitatea vieții, prin crearea de oportunități de dezvoltare personală, fapt care conduce, iarăși, la binele comun.
Nu în ultimul rând, arta joacă un rol esențial în educație, stimulând creativitatea și gândirea critică. Accesul la educația artistică poate îmbunătăți calitatea vieții și poate oferi oportunități de dezvoltare personală, cu impact pozitiv asupra sănătății mentale și emoționale a consumatorului de artă. De accentuat, de asemenea, că participarea la activități artistice poate reduce stresul, îmbunătățește starea de bine și încurajează exprimarea de sine, aspecte care au un efect benefic asupra unei comunități.
Arta nu este, așadar, doar o formă de exprimare personală, ci și un instrument puternic pentru promovarea și susținerea binelui comun, având capacitatea de a transforma societatea în modul cel mai profund.
Trebuie menționat, însă, că într-o societate sănătoasă, binele comun nu este doar responsabilitatea autorităților, ci și a fiecărui individ în parte. Doar prin implicarea activă în comunitate, prin voluntariat și respect față de ceilalți putem contribui împreună la construirea unui mediu mai bun pentru toți.
Însă nu putem exclude rolul esențial al autorității, și anume acela de a crea infrastructură culturală, de a facilita accesul către arta autentică – prin construirea de săli de expoziții, muzee, săli de spectacole -, dar și de a fi garantul unui mediu cultural de valoare.
Orașul Botoșani, unul care se dorește a fi unul eminamente cultural, face pași importanți în această direcție, și amintim aici recenta redeschidere a Teatrului ”Mihai Eminescu”, dar și de intenția înființării unui muzeu de artă în una dintre clădirile monument – Casa Pisoski. Un deziderat care, dacă va fi realizat, va ridica nivelul cultural al Botoșanilor.
Tot administrației îi revine și grija pentru monumentele de for public - amplasate în parcuri sau în cimitire -, dar și redarea către comunitate a unor zone cu valoare istorică, precum Centrul Vechi.
Într-o săptămână în care celebrăm cultura, avem nevoie și de discuții concrete, de strategii culturale, de dezbateri aplicate pe marginea unor urgențe cu impact major în societate. Când vom înțelege că un consumator de artă influențează alți indivizi în jurul său, producând sau creând un mediu cultural și social sănătos, atunci putem începe să construim un brand de oraș care să cuprindă în portfoliu numele emblematice, de la Eminescu la Enescu, de la Iorga la Antipa sau Luchian.