Radu Dorulet face presa de aproape 15 ani. Jurnalist experimentat, a incercat si a reusit cu succes sa faca ziaristica, radio si televiziune. Sau mai multe la un loc.
In prezent, este redactor-sef la Jurnalul de Botosani si realizator al emisiunii Taverna lu`Radu, de la TeleM.
Stiri.Botosani l-a invitat la un taifas, iar Radu a raspuns cu promptitudine provocarii de a ne vorbi despre profesia de jurnalist.
"Criza asta ne va revizui atitudinea fata de ban, fata de munca!"
STIRI.BOTOSANI: E clar, subiectul zilei este criza economica. Fata de oamenii simpli, un ziarist este informat, atent la detalii, dar, mai ales, are capacitatea de a privi altfel lucrurile. Este situatia actuala serioasa, grava sau nu imposibil de depasit? Ai un sfat pentru prieteni, la vreme de criza?
RADU DORLET: Situatia e destul de grava. Unii poate inca nu realizeaza, dar eu o iau destul de in serios. Avalansa inca nu a pornit. Deocamdata, singurele efecte sunt cele provocate de faptul ca patronii au devenit mai prudenti, mai chibzuiti cu banii, chiar speriati unii, si nu mai au dare de mana. Oamenii care nu le sunt strict necesari sunt pusi pe liber, sarcinile angajatilor ramasi cresc, iar salariile sunt inghetate, cheltuielile curente la fel. Insa prudenta lor in afaceri e exagerata, banii nu mai circula, si asta va duce la cadere, efectul va fi cel al bulgarelui de zapada si va fi mult mai rau un timp. Vor fi victime.
Dar, ca dupa orice furtuna, situatia se va stabiliza, insa nimic nu cred ca va mai fi ca inainte. Noi am mai fost in criza cand aveam dobanzi la credite de o suta si ceva la suta, dar nu eram atat de indatorati ca acum.
Ce sfaturi sa le dau? Sa cheltuiasca cu cap. Atentie la datorii si, pe cat posibil, sa nu faca altele, sa nu cheltuiasca bani pe care nu-i au. Sa fie seriosi la serviciu, si daca pot sa mai faca si altceva pentru a castiga un ban, e bine! Eu muncesc de regula de dimineata pana la miezul noptii ca sa fac fata si, cat am sa pot, am s-o tin asa. Desi mi-ar placea si mie program de opt ore, weekend liber, vacante de o luna si ceva. Daca se poate, si prima de vacanta.
S-au dus vremurile cand stateam cu baietii in carciumi pana dimineata sau cumparam tot felul de prostii care nu ne trebuiau. Pana la urma criza asta ne va revizui atitudinea fata de ban, fata de munca. Chestia: Noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc nu mai merge! Oamenii seriosi, muncitori si priceputi au o sansa in plus.
"Vor fi si ziaristi someri!"
STIRI.BOTOSANI: Esti unul dintre cei mai buni jurnalisti din presa locala. O profesie invidiata de unii, blamata de altii, dar in care se patrunde tot mai greu. Din experienta, stii ca un redactor-sef isi gaseste, in conditiile actuale, foarte greu reporteri, dar si mai greu oameni dispusi sa invete, sa aiba rabdare si sa munceasca la modul serios intr-o redactie. Ce ii recomanzi unui tanar fara experienta, care ar dori sa urmeze aceasta profesie?
RADU DORULET: Lucrez in bransa de vreo 14 ani. Sincer, la inceput nici nu credeam ca asta e o profesie. Eram prost platiti si faceam treaba asta mai mult din entuziasm. Nici nu se punea atunci problema de masina si telefon de serviciu. Am rupt multe perechi de papuci facand talpa, adica teren.
Apoi lucrurile au devenit serioase, presa a devenit o putere si jurnalismul o meserie. Cat am raspuns de redactii, la radio sau la ziare, am avut intotdeauna o grija in plus, sa caut oameni si sa fac ehipa. Multi au venit, putini au ramas, dar cu cei care au ramas nu mi-e rusine. Din pacate, acum, foarte multi tineri fac facultati de jurnalism, dar nu vor profesa niciodata. Se duc la scoala fara sa stie nimic despre meseria asta, fara sa aiba talent.
Cei care se viseaza totusi jurnalisti trebuie sa stie ca inceputul e greu, alergatura de teren, nu cunosti oamenii, nu ai surse, programul de lucru e nedeterminat, lucrezi si in zilele de weekend, castigi putin pentru ca, fiind novice, nu prea produci.
Doar cei care se indragostesc de meseria asta raman. Farmecul ei consta in faptul ca te simti mai liber, mai putin supus decat ceilalti. Abia cand capeti ceva experienta ajungi sa poti trai decent din munca asta. Chestia e ca, acum, criza va lovi necrutator si presa. Vor fi si ziaristi someri.
"Un caine invatat slobod e mai greu sa il pui in lant!"
STIRI.BOTOSANI: Un jurnalist are satisfactii, impliniri si numeroase dezamagiri. Cum ti-ai manifestat bucuriile, dar mai ales cum ai depasit neimplinirile? Ai avut momente in care ai simtit ca renunti, ca esti gata sa parasesti breasla?
RADU DORULET: Cea mai mare satisfactie a unui om de presa este sa fie respectat, apreciat, sa simta ca nu scrie, ca nu vorbeste in van. Imi aduc aminte de multe momente frumoase alaturi de colegi. Situatiile grele au fost si ele suficiente. Proiecte care nu au mers asa cum as fi vrut, oameni cu care am lucrat si care m-au dezamagit. Am demisionat de patru ori. Niciodata nu a fost usor, au fost si despartiri cu lacrimi.
Dar viata merge inainte si, indiferent ce a fost atunci, ii respect pe oamenii cu care am lucrat. Cat de plecat din breasla, recunosc ca m-am gandit de multe ori si inca ma mai gandesc ca as putea face si altceva, poate macar la fel de bine. Sunt de parere ca e greu sa te pensionezi din meseria asta. Dar un caine care s-a invatat slobod e greu sa-l mai pui in lant.
"Fac o emisiune pe care o incep azi si o termin maine!"
STIRI.BOTOSANI: Taverna de la Tele M te arata intr-o postura noua, atat ca om, cat si ca jurnalist, emisiunea fiind o noutate in spatiul media local. Te caracterizeaza acest tip de format, iti ofera mai multe satisfactii decat ancheta jurnalistica, de exemplu?
RADU DORULET: E adevarat ca e ceva nou si nu stiu inca in ce masura prinde asta. E clar ca acele eterne talk-show-uri cu unul sau doi invitati la o masa sunt demodate. Seful m-a chemat o data la el si mi-a zis sa-mi iau cateva zile de concediu, ca sa ma gandesc la un format pentru o emisiune de noapte. Si atat m-a dus pe mine mintea.
E foarte greu intr-un oras, intr-un judet ca Botosani, sa faci o astfel de emisiune. Sa ai seara de seara invitati, s-o incepi azi si s-o termini maine. Si apoi publicul mai vrea sa fii si amuzant, si spiritual. Nu stiu in ce masura reusesc. Eu as vrea sa scot in fata oameni care pana acum au stat in umbra. Oameni care fac sau au de spus ceva interesant. Uneori ma simt in elementul meu, dar sunt si momente in care ma intreb ce caut acolo.
Mi-am propus sa fac asta, ca un experiment, macar un sezon. Daca prinde continuam, daca nu, poate incercam altceva. Fac si o emisiune de calatorii, pentru ca imi place sa traiesc in natura. De partea sobra a meseriei nu ma rup insa. Momentan sunt si redactor sef la Jurnalul de Botosani.
"Contac si Roman s-au prins de cumatri!"
STIRI.BOTOSANI: Botosanenii se manifesta deseori violent la greselile jurnalistilor, dar si la subiectele cu care nu sunt de acord. Cum ai prefera sa fii corectat? Te deranjeaza atitudinea grosolana, esti gata sa te asezi la masa rotunda si sa oferi explicatii sau pur si simplu ignori situatia respectiva? Vorbim in calitatea ta de redactor-sef, care isi asuma raspunderea fata de eventuala greseala a unui reporter din subordine.
RADU DORULET: Atitudinea grosolana evident ca ma deranjeaza. Daca am gresit pot sa recunosc. Imi asum raspunderi si, daca ceva nu e clar, se poate discuta civilizat. Cei fara de greseala sunt pictati pe icoane, nu fac presa.
Dar intreb ce s-ar intampla daca in tara asta, timp de o luna, absolut toate ziarele, fie tiparite, online, buletinele de stiri de la radio sau jurnalele de la televiziune ar disparea. Un fel de greva a ziaristilor. Atunci sa vedeti criza. Efectiv nu am mai sti pe ce lume traim.
STIRI.BOTOSANI: Este de notorietate pasiunea ta pentru pescuit. Ce subiect mare ti-ar placea sa prinzi daca arunci undita in politica botosaneana? Nu mai vorbim despre momeala folosita...
RADU DORULET: Ha! Ha! Constantin Contac si Cristian Roman s-au prins de cumatri. Nu stiu, subiectele vin zilnic, nu le visam, nu le inventam. Important e sa ai surse si bafta, chiar intuitie, sa le afli la timp.
STIRI.BOTOSANI: Planuri pentru noul an si o vorba buna pentru cititori!
RADU DORULET: Pentru ca vine criza… sa rezist. Aa! Si sa fac ceva, o nebunie, nu stiu, sa merg cu barca pe Prut pana la Dunare, sa prind somn pe Ebru sau stiuca in Laponia.
Sa fiti sanatosi si sa ganditi pozitiv!
Sa fiti iubiti si sa vi se implineasca visele!
