Atunci, pe 28 iunie, la Petru Maxim, din Dorohoi, nu era nimeni acasă. Viitura s-a năpustit cu cumplită ură, distrugând opere unicat, vase de Cucuteni, linia tehnologica, cu cuptorul de ars, schiţe, matriţe, documente, albume de artă. Pagubele, care se ridica la un miliard de lei, nu se mai pot recupera. Casa a fost demolată în urmă cu câteva zile, pentru că nu mai prezenta siguranţă, astfel că angajaţii ISU au fost nevoiţi să acţioneze cu buldozerul.
"Mai avem un spatiu, pe care am vrut sa il amenajam pentru expozitie, va trebui sa ne mutam acolo, dar este in constructie şi nu cred că avem resursele necesare pentru a ne putea muta acolo. Nu m-am imprumutat niciodata de la nimeni, dar acum am fost nevoit sa cer de la rude, de la prieteni, sume mari de bani, pe termen scurt. Am pierdut tot: paturi, mobila, haine, calculatoare, informatii", spune cu durere artistul Petru Maxim.
Au salvat doar tablourile de pe pereţi si câteva obiectele din colecţia personală, cele mai multe ceramică de Cucuteni. Pentru a veni în ajutor, o fundaţie a anunţat că pune la dispoziţie o sala în Bucureşti unde, în cadrul unei expoziţii, să se strângă fonduri, adică să se expună, în scopul vânzării, obiectele din colecţia personală.
"Vom scoate la vanzare colectia personala, ceramica de Cucuteni. Sunt obiectele pe care am spus că nu le vom vinde niciodată, dar acum nu avem de ales. Nu putem sa cersim. Oferim aceste tablouri si speram să primim ajutor. Important pentru noi este că nu stăm cu mâna intinsă", spune dorohoianul.
Petru şi Angelica Maxim recunosc cu durere, dar cu seninătate, ca vor trebui să înceapă de la zero. Iar ca o ironie a sorţii, acest zero se dovedeşte a fi mâlul adus de ape în atelier. Pe care acum artistul îl strânge cu speranţă că viaţa o poate lua de la capăt.
.jpg)
"Incerc să ard câteva piese din mâlul strâns din atelier, mâlul are argilă de bună calitate, superioară. Am pus roata din nou, funcţionează, obiectele mi le primeşte să le ard la Marginea", spune cu bucurie sinceră Petru Maxim.
Atelierul nu poate fi folosit, a fost apa de un metru deasupra. Tehnologia este foarte scumpă, porneşte de la 5000 de euro şi ajunge la 10.000 de euro. Cuptorul, aşa cum este acum, s-ar putea folosi când se usucă, adică atunci când coboară panza freatică.
Însă cea mai mare durere pentru artist este indiferenţa celor care s-au mândrit altadată cu el, cu opera lui. Se simte părăsit pe nedrept.
"Am cerut de la domnul Ilie, de la Centrul de Creaţie, copia la documentarul făcut de TVR. Nu am semnat nimic cu TVR. Domnul Ilie mi-a spus ca nu are cine sa faca o copie, tot felul de motive. Am fost umiliţi. Ei vin doar când au nevoie. Centrul de Creatie, Directia pentru Cultura nu au vrut să ştie de mine. Eu nu exist pentru judeţul Botoşani. Puteţi să scrieţi: Artistul din Dorohoi nu există pentru Botoşani!".
Petru Maxim a absolvit, în anul 1993, Şcoala de Artă Populară din Botoşani. S-a afirmat în breasla olarilor în special datorită interpretării personale a vestitei ceramici de Cucuteni. Bun cunoscător al creaţiei populare, şi-a ales ca sursă de inspiraţie ceramica de Cucuteni, făurită încă din neolitic în zona Botoşanilor. Realizează piese de o valoare artistică remarcabilă, preluând forme, culori şi motive decorative care conturează, totuşi, un stil propriu de ornamentare a ceramicii.
"Meşterul Petru Maxim este în plină putere creatoare şi continuă în mod activ să-şi aducă aportul la îmbogăţirea patrimoniului nostru cultural-artistic", spune despre artistul dorohoian Etnograf Eutasia Ioniţă, Muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iaşi.
Se pare că bucovinenii, recunoscuţi prin spiritul practic, au simţit bogăţia din atelierul dorohoianului Petru Maxim. L-au căutat şi l-au încurajat să organizeze la Vama, în judeţul Suceava, Casa Olarului, o expoziţie în care vizitatorii vor putea urmări toate etapele meşteşugului. De altfel, Petru Maxim este şi membru fondator al Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina.
Gheorghe Flutur l-a chemat personal, i-a adunat pe toţi creatorii populari din Suceava şi le-a spus să facă o asociaţie. Casa Olarului de la Vama se vrea a fi un centru de olărit. Diferenţa dintre suceveni şi botoşăneni? Primii ajută artistul să creeze, ceilalţi îl recunosc doar atunci când se pot mândri cu el!
Acest material este un protest! Artistul care a dus Botoşanii în lume, artistul despre care s-au făcut ample reportaje, documentare la posturile TV şi presa de specialitate, olarul care a muncit 20 de ani în slujba artei cucuteniene, este nevoit să îşi vândă puţina fărâmă de creaţie care a scăpat de urgia apei! Puţina ceramica de Cucuteni, câteva tablouri, piese din colecţia personală, de care îşi propuseseră să nu se despartă niciodată...
Expoziţia cu vânzare va avea loc la Bucureşti, unde ar trebui ca artistul să stârnească mila şi compasiunea celor care nu vor şti că achiziţionează o piesă de artă, ci vor considera că donează bani unui biet artist "sinistrat"....
Avem timp să deschidem ochii! Încă nu e prea târziu!
