Măsura unui scriitor este dată, fără doar şi poate, de către cititorii săi. Iar Ciprian Mitoceanu este un autor care se poate considera împlinit din acest punct de vedere. Asta chiar dacă genul abordat de profesorul din Mileanca este ceva mai greu de digerat şi uneori dificil de acceptat de publicul larg. Iar atunci când cărţile sunt nominalizate pentru premii acordate chiar de către cititori, se poate vorbi la modul cel mai fericit de popularitatea autorului.

Ciprian Mitoceanu este autor de SF, cunoscut pe site-urile de gen, el intrând în atenţia editurilor care promovează acest gen de literatură.

S-a născut în anul 1976, la Suceava, dar viaţa i s-a perindat în ţinuturile Botoşanilor. Astfel că a urmat cursurile primare în Mileanca, satul păriţilor săi, continuând cu Grupul Şcolar Agricol Şendriceni, specialitatea Veterinară.

Cinci ani mai târziu obţine licenţa la Facultatea de Litere şi Ştiinte, secţia Istorie-Geografie, din cadrul Universităţii "Ştefan cel Mare" Suceava, cu lucrarea "Comuna Mileanca – Monografie istorico-geografică"). La aceeaşi universitate a finalizat, în 2003, şi studiile aprofundate în Istoria statelor din SE Europei. Patru ani mai târziu, in 2007, a absolvit cursurile postuniversitare la Universitatea Bucureşti, devenind profesor documentarist. Din anul 1999 este profesor titular la Şcoala cu clasele I-VIII Mileanca.

De ce scrie?

Numele său a apărut în numeroase reviste de gen (Nautilus, Sci Fi magazin ş.a.), iar Editura Tritonic i-a publicat, în colecţia Thriller, volumul "Colţii", care s-a bucurat de o primire excepţională din partea publicului avizat.

Cu doua povestiri, "Amendamentul Dawson" si "Ultimul Adam", Ciprian Mitoceanu a fost nominalizat în anul 2009 la Premiile "CititorSF".

"De ce scriu?… Povestea asta cu scrisul a început din copilărie. Ca orice copil, eram înnebunit după poveşti, dar, după cum se ştie, nu toate basmele se sfârşeau aşa cum doream noi, copii. Ţin minte că am bocit zdravăn când am văzut ce soartă nenorocită a avut "Puiul" lui Ioan Alexandru Brătescu Voineşti. Şi Mihai Viteazul, câte lacrimi mi-a mai smuls, sau iezii caprei, Horia, Cloşca şi Crişan… În mintea mea de copil credeam că, dacă aş rupe pagina din cartea de poveşti a mamei, deznodământul nefericit n-ar mai fi avut loc. Şi, ca să nu rămână un gol în carte, că nu era frumos, iar povestea trebuia să aibă un sfârşit, am început să imaginez propriile mele variante de final fericit, cu puiul de prepeliţă care ajungea pe mâna unui veterinar priceput care, departe de el gândul să-l împăieze, l-ar fi tratat corespunzător, sau că era descoperit de o fetiţă bună la inimă care să-l ajute să treacă de iarnă", mărturiseşte Ciprian Mitoceanu pentru cititorsf.wordpress.com.

Se inspiră din orice element al cotidianului, de la ştiri din media până la discuţii tematice.

"Scriu de la 12 ani, doar de dragul de a scrie, n-o să renunţ prea uşor la scris. Găsesc o motivaţie foarte bună în faptul că am început să public cu numele meu, că există cititori care apreciază textele mele. Şi mai este şi speranţa într-un viitor mai bun. Criza asta n-o să ţină o veşnicie", spune profesorul.

"Capra cu trei iezi", un basm care ar trebui interzis?

Scriitorul de la catedră are o imagine de ansamblu şi asupra educaţiei, uneori profund afectată tocmai din interior, acolo unde sistemul nu mai este capabil să perceapă pericolele, în ciuda tot mai deselor atenţionări transmise chiar de către specialişti.

"Într-o zi am asistat la repovestirea basmului "Capra cu trei iezi" de către un ţânc de grădiniţă. Nu prea era el lămurit cu cine nu trebuia să deschidă uşa, nu ştia decât începutul parolei de acces în casă, dar când a ajuns la masacrul iezilor, să vedeţi cu ce pasiune povestea el… "…şi lupul, a pus mâna pe cuţit, şi a tăiat la gât iezii, le-a băut sângele, pe urmă le-a spintecat maţele, le-a tăiat gura până la ureche să arate că rânjesc şi a pus capetele în geam". N-am stat să aflu dacă lupul a violat sau nu capra, dar, din câte am dedus, cam numai episodul carnagiului caprin îi plăcuse puştiului. Sincer, m-a cam pus pe gânduri. Ar trebui să fim mai atenţi şi mai responsabili cu ceea ce ajunge în faţa copiilor noştri, din cărţi sau tv", spune Ciprian Mitoceanu.

Scriitorul care îşi salvează eroii... în viaţa reală!

Profesorul de istorie-geografie din Mileanca are şansa de a-şi proteja elevii de pericolele despre care aminteam, are şansa de a-şi salva eroii şi, de ce nu, de a reinventa basmele copilăriei noastre.

Încheiem acest material cu câteva cuvinte exprimate sincer de o elevă a profesorului, la sfârşit de clasa a VIII-a: "Mitoceanu Ciprian, profesor de istorie-geografie. Mereu ne-a fost alături, ne-a ajutat să ieşim din orice impas şi ne-a ridicat moralul. Pentru asta noi îi mulţumim din suflet. Clasa a VIII-a A vă stimează şi vă respectă necondiţionat".

Aveţi, domnule profesor, şi respectul nostru!