Stingea un incendiu când a primit vestea, dar nu ÅŸtim că mirosea a fum când ÅŸi-a luat pentru prima oară copilaÅŸul abia născut în braÅ£e, iar asistentele l-au certat pentru asta. Îl vedem cotrobăind prin gunoaie, dar nu ÅŸtim că urmele pe care le va găsi vor duce la identificarea unui criminal. Îl vedem apăsând cu putere pieptul unui bolnav, dar poate nu ÅŸtim că acel masaj cardiac îi va salva viaÅ£a. Îl vedem cercetând într-un trup fără viaţă ÅŸi-l judecăm aspru, fără să ÅŸtim că semnătura lui pe un document certifică motivul morÅ£ii. Sunt oamenii de lângă noi, cunoscuÅ£i sau necunoscuÅ£i, care prin meseriile lor îÅŸi pun amprenta pe viaÅ£a noastră, într-un fel pe care nu-l cunoaÅŸtem ÅŸi nu-l înÅ£elegem.

Comportamentul nostru este definit de caracter, educaÅ£ie ÅŸi experienţă. AÅŸteptările societăţii de la noi sunt mai ridicate sau mai scăzute, funcÅ£ie de aceÅŸti factori. Cum ne schimbă însă meseria? Există preconcepÅ£ii legate de profesia pe care o practicăm? Cum ne simÅ£im în pielea noastră făcând ceea ce facem la serviciu?

La aceste întrebări dar ÅŸi altora vom încerca să răspundem în cadrul unui nou proiect Åžtiri.BotoÅŸani.Ro despre OAMENI ÅžI MESERII. Vom aduce în faÅ£a cititorilor noÅŸtri botoşăneni care sunt remarcaÅ£i sau nu în viaÅ£a de zi cu zi dar care sunt implicaÅ£i în "viaÅ£a cetăţii" prin ceea ce fac, prin meseriile lor. Vom încerca să aflăm de la ei dacă "simt" ceea ce muncesc în fiecare fibră a lor sau dacă îÅŸi fac meseria ÅŸi atât, dacă iau problemele de la serviciu ÅŸi acasă dar ÅŸi cum manageriază stresul muncii. În introducerea acestui nou proiect, am apelat însă la specialiÅŸtii care ne vorbesc despre oameni ÅŸi meserii, din perspectiva lor.

"Meseria este interfaţa socială a persoanei"

Sociologul Cristian Negrii consideră că meseriile au atașate niște indici de valorizare socială.

"Ne raportăm la ele ca fiind nobile È™i ignobile. Plasăm un set de reguli, de valori, de aÈ™teptări față de omul care e meseriaÈ™ul meseriei. E bine, de exemplu, să fii doctor, dar e groaznic să fii călău, însă când judecăm astfel ne raportăm la valorizarea omului", explică acesta.

Potrivit sociologului, educaţia şi formarea sunt elemente structurale care determină meseria, mai ales acum.

"În ceea ce priveÈ™te caracterul fiecăruia, e discutabil pentru că oamenii îÈ™i aleg meseria în funcÈ›ie de ceea ce aÈ™teaptă să obÈ›ină. Până È™i în meseriile care cer "chemare" ne aflăm cu o afluență de neaveniÈ›i - oameni care nu au nimic cu setul de valori ale profesiei, ci au totul cu avantajele practicării ei. Iar lucrurile devin disonante când tu te aÈ™tepÈ›i, client fiind, la ceva È™i te trezeÈ™ti cu altceva", susÅ£ine Cristian Negrii.

Practicarea anumitor meserii au vreo relevanţă în statusul social?

"Întotdeauna! AÈ™ zice că meseria, ca È™i anumite titluri, sunt interfaÈ›a socială a persoanei. Practic, judeci omul È™tiind că este È™i că face. Tehnic, este o mare sursă de tensiune între aceste două verbe: a fi È™i a face. De ce tensiune? Pentru că există tendinÈ›a de a te adresa pe cel mai mic element care defineÈ™te persoana. Or, aici intervin tot felul de preconcepÈ›ii: e tânăr, e femeie etc", adaugă sociologul botoşănean.

Apare însă o altă chestiune aici. Cu siguranţă cunoaÅŸtem persoane care s-au calificat pentru o anume meserie, au studiat, au dat examene ÅŸi s-au trezit cu o patalama la mâncă, ce le permite, de exemplu, să lucreze în contabilitate. Numai că, profesând, îÅŸi dau seama că nu asta e viaÅ£a pe care ÅŸi-au dorit-o, nu au visat să fie îngropaÅ£i în hârtii, în situaÅ£ii financiare sau în bilanÅ£uri. Cu toate astea, nu renunţă la meseria lor ÅŸi se trezesc peste ani de zile că au devenit acri, frustraÅ£i, pururea nemulÅ£umiÅ£i.

Dacă nu ne place ceea ce facem, de ce nu ne retragem, ci ne cramponăm de un loc de muncă sau de o meserie care nu ne aduc decât insatisfacÅ£ii?

"Pe de o parte, aÈ™a suntem învățaÈ›i! Noi nu suntem "aventurieri", ci "rentieri". Avem o meserie ca să ne luăm leafa È™i ce mai pică pe lângă respectiva meserie. Pe de altă parte, avem o percepÈ›ie asupra trecutului, a costurilor pe care le-am făcut pentru a ajunge la respectiva meserie uÈ™or exacerbată. Åži nu în ultimul rând, ne confruntăm cu o lipsă de flexibilitate. Oamenii consideră că au învățat suficient ca să se chinuie în continuare. Social, problema este că nu dau randament, că scârÈ›âie acolo unde ar trebui să alerge", explică Cristian Negrii.

Despre meseriile care ne "mănâncă zilele"

Dincolo că ne place sau nu ce facem, trebuie să admitem faptul că există meserii mai "speciale", ce necesită un soi de antrenament. Vorbim de acei oameni care intervin acolo unde se întâmplă o tragedie, fie că vorbim de cadre medicale, poliÅ£iÅŸti, pompieri, jandarmi. Sunt acei oameni care pun mâna să oprească o hemoragie, văd cu ochii lor un trup fără viaţă, victimă a unui scelerat, intră în foc să salveze o viaţă.

Prea puÅ£ini însă simt că stresul meseriei are efectul bulgărelui de zăpadă ce, coborând, se măreÅŸte, prea puÅ£ini simt că au nevoie de ajutor. Cel mai recent caz în care oamenii de intervenÅ£ie au fost ajutaÅ£i psihologic a fost Colectiv. Atunci, toate cadrele medicale ÅŸi pompierii care au avut contact direct cu victimele incendiului au avut la dispoziÅ£ie psihologi ÅŸi psihiatri care s-au oferit să-i consilieze, astfel încât să treacă mai uÅŸor pentru trauma celor văzute, simÅ£ite, chiar atinse.

Asta nu a însemnat că acelor oameni li s-a lipit pe frunte eticheta de "dereglaÅ£i" ci publicul a înÅ£eles ceva foarte important: toÅ£i avem nevoie din când în când de o "descărcare" pentru că toÅ£i avem o limită a suportabilităţii.

Psihologul George Maidaniuc susÅ£ine că "meseriaÅŸii" care prin natura serviciului sunt expuÅŸi la traumă pot fi incluÅŸi în categoria celor care ar putea avea nevoie de un sprijin, mai ales dacă prin natura serviciilor lor aceÅŸtia se confruntă cu probleme de ordin emoÅ£ional.

"Trauma este definită ca fiind reacÅ£ia unui individ cu privire la un eveniment sau la evenimente traumatizante, care depăşeÅŸte capacitatea individului de a se adapta la acele evenimente. Când această capacitate este depăşită putem spune că se poate instala tulburarea de stres postraumatic", explică psihologul.

Stresul meseriei se poate ameliora

Cum ne dăm seama că o persoană expusă traumei suferă de această tulburare? Cele mai frecvente indicii ale instalării acestei tulburări Å£in de imposibilitatea persoanei de a se odihni, vise recurente cu privire la situaÅ£ii traumatizante, coÅŸmaruri, uneori chiar lipsa poftei de mâncare, teama excesivă, nervozitatea, învinovăţirea, flashback-uri ale evenimentelor traumatizante.

"Această tulburare se poate identifica printr-o evaluare din partea unui specialist, ea făcând parte din tulburările de anxietate complexe. De subliniat este însă faptul că intervenÅ£iile psihologice în cadrul serviciilor cu un mare impact emoÅ£ional în rândul angajaÅ£ilor expuÅŸi riscurilor ar trebui să fie prezentă în mai toate structurile ce desfăşoară activităţi de intervenÅ£ie- armată, medicină, poliÅ£ie, etc..", afirmă George Maidaniuc.

Potrivit acestuia, în majoritatea cazurilor persoanele expuse la traume frecvente pot avea o atitudine uÅŸor diferită faţă de cei din jur. ViaÅ£a de familie a acestor persoane este marcată de tensiuni cauzate de evenimente de la locul de muncă.

"Nu de puÅ£ine ori am auzit expresi : "soÅ£ul/ tatăl...este militar ÅŸi din acest motiv are un caracter mai dur...". Pe de altă parte, pe nimeni nu interesează că, de exemplu, un medic în urgenÅ£e care este în gardă peste noapte, face intervenÅ£ii de urgenţă ÅŸi ulterior la orele dimineÅ£ii intră la program normal, în operaÅ£ii pentru care trebuie să se poată concentra maxim, este expus la extreme! În opinia unor pacienÅ£i, chiar, medicul trebuie să fie prezent în mai multe locuri deodată, să nu se odihnească deloc, să nu cumva să greÅŸească, pentru că în caz contrar se aplică corecÅ£ii fizice, să nu aibă familie ÅŸi dacă se poate, nici în concediu să nu poată pleca", exemplifică psihologul.

În cazul in care tulburarea de stres postraumatic s-a instalat, identificarea acestei tulburări de timpuriu face ca prognosticul să fie foarte bun apeland la minime intervenÅ£ii medicamentoase ÅŸi psihoterapeutice.

"Din experienţă, tulburările de stres postraumatic se pot corecta în câteva ÅŸedinÅ£e psihoterapeutice în paralel cu un tratament medicamentos. În cazurile în care această tulburare este neglijată, lucrurile se schimbă radical, în sensul că netratată, aceasta tulburare duce în scurt timp la eÅŸecuri pe plan profesional, pe plan personal, depresii sau chiar suicid", adaugă George Maidaniuc.

Proiect Åžtiri.BotoÅŸani.Ro

Dacă "ai noÅŸtri" simt stresul ÅŸi au nevoie de ajutor specializat vom afla în episoadele următoare ale proiectului nostru, Oameni ÅŸi Meserii. Ne propunem ca în fiecare luni să aducem în atenÅ£ie reprezentanÅ£ii unor meserii, botoşăneni care lucrează alături de noi. Îi vom "descoase", le vom afla pasiunile ÅŸi bucuriile, le vom afla necazurile, dacă există, vom suferi ÅŸi ne vom bucura alături de ei. Pentru că toÅ£i suntem "meseriaÅŸi".

CITEȘTE ȘI: "Măsuri dispuse la BotoÈ™ani, după apariÈ›ia unui focar de variolă ovină în judeÈ..."