Loc de dat… EPIGRAMA (200)

Loc de dat… EPIGRAMA (200)

La începutul lunii mai a. c., la Oradea au avut loc Conferinţele  „Dilemei vechi”.  Tema aleasă a fost “Comedia lumii”,   pusă sub semnul unui citat din La Bruyere: “Lumea este o tragedie pentru cel care simte şi o comedie pentru cel care gândeşte”. Pentru că şi epigramistul aşezat, adică cel care vrea să facă o analiză a lumii înconjurătoare şi nu are ca scop doar participarea la concursuri de profil, regăsindu-se cu asupra de măsură în acest citat, am găsit de cuviinţă că n-ar fi rău să prezint ce s-a discutat acolo.

Trebuie să precizez că n-am fost la faţa locului, dar am citit atent dosarul conferinţei prezentat în “Dilema veche” nr. 946 din 26 mai – 1 iunie 2022.  Sever Voinescu, organizatorul conferinţelor, pune comedia în alternanţă cu tragedia: “Fideli spiritului revistei noastre, credem că marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înlesnite şi nici respectate dacă uităm că tragedia merge la braţ cu comedia prin lumea oamenilor.”

Prima conferință a fost susținută de Daniel David, profesor de psihologie și rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Convins fiind că umorul poate fi antrenat şi, în final, oricine poate să aibă umor, îşi începe discursul printr-o definiţie a umorului: „Un termen  care descrie anumite modificări: 1.   la nivel subiectiv (adică ce simţim ca stare emoţională pozitivă); 2. la nivel cognitiv (adică modul în care procesăm informaţia); 3. la nivel comportamental (adică ceea ce facem); 4. la nivel biologic.”   Continuă Daniel David: „Deci vorbim în cazul umorului despre o stare emoţională pozitivă declanşată de faptul recunoaşterii unei discrepanţe, a unei incongruenţe între ce ne-am aşteptat să se întâmple şi ceea ce s-a întâmplat. Această discrepanţă este o componentă fundamentală a umorului. Este esenţial ca această incongruenţă să fie surprinzătoare, pentru că este foarte posibil să ne apară incongruenţe care nu sunt surprinzătoare.”   Mai pe scurt, umorul poate fi definit astfel: „o reacţie  emoţională pozitivă  la o incongruenţă neaşteptată”. Din perspectivă psihologică, distinsul profesor clujean  enumeră patru categorii de umor: 1. DE AFILIERE – „un umor care ne ajută să ne relaţionăm între noi şi care întăreşte relaţiile sociale”; 2. DE AUTODEZVOLTARE (self-enhancing) – „ideea acestui tip de umor este că atunci când ne confruntăm  cu situaţii de viaţă complicate, negative,  pe care nu le putem controla, încercăm să le punem într-o ecuaţie comică pentru a putea să le facem faţă”;   3. AUTOIRONIC (self-defeating) – „gluma se focalizează pe propria persoană”; 4. AGRESIV (în diferite grade) – „cultivă ironia, ca la umorul autoironic,  doar că aceasta se focalizează nu pe propria persoană, ci pe ceilalţi.”

Fiecare epigramist se poate încadra unei categorii de umor  sau, după cum acceptă psihologia, unor combinaţii din cele patru.

După ce răspunde la întrebări precum „ la ce foloseşte umorul?”  sau „cum apare umorul?”, discursul trece la umorul specific unor naţiuni, fiind vorba aici despre  zona psihologiei interculturale.  Reţinem punctul de vedere despre umorul la români: „Noi, românii, suntem o societate de tip colectivist, cu o concentrare mare a puterii. Pentru că n-am găsit studii care să măsoare umorul la români, dar generalizând de la celelalte studii cu profil similar nouă, pot spune că în ţările cu   colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este ţara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de AUTOIRONIE.  Suntem buni la autoironie. În acelaşi timp, ce e foarte interesant este că perioada comunismului ne-a antrenat umorul de self-enhancing, de autoajutorare, de autodezvoltare.”

Concluzia care vine din partea psihologiei este că „umorul poate să fie antrenat şi, în final, oricine poate să aibă umor”.

Criticul literar Adriana Babeţi, profesor de literatură la Universitatea de Vest din Timişoara şi la Universitatea din Bucureşti, având ca temă „Despre râsu` - plânsu` lumii noastre”,  a luat ca ţintă Europa Centrală.  Din experienţele trăite „pe propria piele”  a dobândit nouă adevăruri despre acest topos: 1. „este o regiune a continentului care poate fi cucerită oricând şi pornind din orice punct cardinal”; 2. „este locuită de central-europeni, dar pe teritoriile ei  staţionează deseori unităţi ale armatelor străine”; 3. „un central-european este deosebit de sensibil la problema originii şi a naţionalităţii lui”;  4. „un central european, în concordanţă cu un anumit algoritm istoric, este ocupat la intervale regulate, ba, se poate spune, chiar violat sistematic”; 5. „din cauza asta, un central-european simte o aplecare mai mare înspre anxietate şi paranoia, decât un necentral-european”; 6. „identitatea băştinaşilor central-europeni a fost în ultimii 70 – 80 de ani sistematic lezată”; 7. „în ultima vreme, Europa Centrală este formată din nişte state mici şi de aceea oamenii de aici suferă mai tare de claustrofobie decât alţii”; 8. „aceste stătuleţe sunt sărace”; 9. „şi un central-european ar vrea să fie norocos, bogat, recunoscut şi fericit, însă acasă are şanse minime să-şi atingă dorinţele”.  Adriana Babeţi se întreabă dacă în Europa Centrală se râde la fel ca în restul lumii şi tot ea răspunde: „Sigur că se râde ca peste tot în lume, dar şi cumva aparte, pentru că aici deseori râsul îţi poate încremeni pe buze, îţi poate pune un nod în gât, ca, până la urmă, să îţi umple ochii de lacrimi. De ce se întâmplă aşa? Pentru că Europa Centrală e o „altă” Europă: nici (chiar) Vestul, nici (chiar) Estul, ci una aflată în interval, adică ÎNTRE”.  Discursul Adrianei Babeţi privind dipolul râs-plâns, se mulează pe o serie de idei ale lui Milan Kundera din care reţinem două aspecte: 1.  Defineşte umorul ca fiind  „acel fulger divin care se dezvăluie lumii în ambiguitatea ei morală şi pe om în profunda sa incompetenţă de a judeca pe ceilalţi”; 2. Reduce râsul la două tipologii: a) un râs al îngerilor (unul al comuniunii dintre oameni, unul blând şi care ne strânge la un loc); b) unul al diavolului (unul care spulberă armonia). (VA URMA)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

DEBUT LA “LOC DE DAT CU…EPIGRAMA”:  NELU PREDA

„BANUL” ȘI „PĂDUCHELE”, NU-ȘI ATING URECHILE!!!

Banii au atracție, numai  unul pentru altul,

Ca-ntr-o ecuație, nu fac niciodată saltul

Către cineva mai mic, în bugetul din dotare,

Frumusețea-i mizilic, dacă dota nu e mare! (NELU PREDA)

 

„DEȘTEPTUL” HARNIC

 Tot mereu se află-n treabă,

Care nicăieri nu duce -

Toată lumea se întreabă:

Oare când îi „pune cruce”?! (NELU PREDA)

 

AXIOMA  AXIOMEI!

Poți să ai studii o groază,

Poți să știi la toate rostul –

România-i țara -  oază,

Unde șef este doar…prostul! (NELU PREDA)

 

BRONZUL POSTDECEMBRIST!!!...

Toamna, iarna, primăvara, economisește-un ban,

Să petreacă toată vara, pe nisip, „ca un golan” -

Face orice sacrificiu, „prins” de-a Mării Negre vrajă,

Foamea, este un „deliciu”, să se bronzeze, pe plajă!!!... (NELU PREDA)

 

CENTURĂ...DAR NU DE CASTITATE!

E trafic mare pe centură,

Ambuteiaj de să-ți faci cruci

Și frumuseți de la natură...

Se vând, bălane-ori negre tuci!... (NELU PREDA)

 

DUPĂ FAPTĂ ȘI RĂSPLATĂ!

Afară-i ger cum n-am văzut și apa-i înghețată bocnă,

Și poate-ar fi de prevăzut, câte-un sejur mai lung la ocnă

Aleșilor ce i-am votat, nădejde-având s-o ducem bine,

Căci au pus totul la mezat – resurse, fabrici și uzine! (NELU PREDA)

 

O CLASIFICARE A OAMENILOR

După cum rezolvă-n viaţă

Rostul lor, se-mpart în speţe:

Harnicii vor face faţă,

Leneşii…doar feţe-feţe! (ELENA MÂNDRU)

 

GÂNDUL PRIMĂVERII

Calm privesc în depărtare

Şi îmi spun, scrutând cărarea:

Vara e în aşteptare…

Tot la fel ca bunăstarea!(VASILE LARCO)

 

M-AM NĂSCUT LA 7 LUNI

Tăticul meu a fost surprins

Că două luni n-avui răbdare,

Dar tare bine, zău, mi-au prins

La vârsta de pensionare! (VASILE LARCO)

 

NEDUMERIRE VIS-A-VIS DE UN CORUPT

Ducea o viaţă minunată,

Plimbări, fetiţe, vreo agapă,

Nici ploaia nu l-a prins vreodată!

Mă mir cum... de-a intrat la apă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

UNUIA INVIDIOS PE REALIZAREA ALTUIA

Că i-a luat tot ce a vrut,

Chiar şi averea şi femeia,

Să îl întreacă n-a putut,

Căci n-a ştiut să-i ia… ideea! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

NIMIC NOU...

Din lumea asta răvășită,

Lipsindu-ne și meșterii

În sex, nu-i astăzi depășită

Măcar matricea peșterii.(MIHAI HAIVAS)

 

EVOLUȚIE SAU INVOLUȚIE? (dactil)

Vârsta te-ar face-nțelept

De ți-ar aduce-un câștig;

Altfel, dormi-vei în frig

Și vei ajunge inept.(MIHAI HAIVAS)

 

ACADEMICĂ

ACADEMIA cea din Iaşi,

De se numea MIHĂILEANĂ,

A păstorit şi bravi arcaşi,

Dar la categoria pană! (EUGEN DEUTSCH)

 

ŞAH ETERN

Şahista cea cu tenul mat

Nu face din partide drame:

Ajunge deseori în pat

Şi-acceptă chiar şi-un schimb de dame! (EUGEN DEUTSCH)

 

INFECŢIE INTRASPITALICEASCĂ

Rănit, un tânăr, la picior

De asistente ajutat,

S-a infectat foarte uşor

Cu-n sifilis greu de tratat.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

FIDELITATE

Uitate-ţi sunt iubiri ca-n ceaţă

Sau amintiri precum un jar

Căci eşti fidel întreaga viaţă

Doar creditului tău bancar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CHESTIONAR DE SATISFACŢIE

De-l întrebi: “Cum e la mare?”,

Pe bărbatul însurat,

Îţi răspunde la-ntrebare:

“Stau ca prostu` , pe uscat!”  (GRIGORE COTUL)

 

ECONOMICO – FINANCIARĂ

În ziua când i-am arătat

Decontul meu de cheltuieli,

Soţia mea a câştigat

La voce câţiva decibeli. (GRIGORE COTUL)

 

„ALĂTURI” DE PENSIONARI

Când, pentru pensie mai mare,

La miting, uneori, se duc,

Eu stau alături pe cărare

Că nu ştiu dac-o mai apuc. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

OBSERVAŢIE

Să n-o luaţi ca o insultă,

De spun că-n anii mai târzii,

Când are omul minte multă

Uşor s-apucă de prostii… (GHEORGHE BÂLICI)

 

ROMANUL ŞI ROMÂNUL

Cândva, demult, în vremuri ce-au apus,

Romanul  „VENI, VEDI, VICI”-a spus

Urmaşul său, dorind să-şi vadă-amicii,

La noi acum de VINE, VEDE VICII! (ION MORARU)

 

VIITORUL ROMÂNIEI

Va fi în ţară bunăstare,

Maşini şi vile, trai prosper,

Luci-va numele în zare

Cu aur scris şi…doi de R! (ION MORARU)

 

UNUI SOLIST LA CONCERT

Spunea c-a fost o întâmplare;

Acum, degeaba se explică.

El, vocea şi-a pierdut, dar pare

Că paguba-i destul de ...mică ! (MAX OPAIŢ)

 

EXPERIMENT POLITIC ( Ca-n...tenis!)

În alianţă, prima dată,

Miniştrii din Guvern se sapă;

În atmosfera încărcată,

Sunt unii cu-un picior în... groapă ! (MAX OPAIŢ)

 

INTEGRARE

Pandemia ne-a schimbat,

Parcă viaţa e mai blândă;

Unii mai ,, muncesc" la stat,

Alţii, în străini la... pândă!    ( MAX OPAIŢ)

 

ALTERNATIVĂ

Gândind ca omul ne-mpăcat,

A încercat ceva aparte:

S-a apucat de ,,învăţat"

Şi face-avere ... fără carte ! (MAX OPAIŢ)

 

RIME – aabb, abba,…

Epigramiştii în etate

Ce ştiu a potrivi silaba,

Nu le mai vor ÎMBRĂŢIŞATE,

În schimb, ciudat, preferă BABA. (DAN NOREA)

 

UNUI MEMBRU PLIN

ÎNTR-O COMISIE PARLAMENTARĂ

Vine-acasă la soţie

Şi-o găseşte cu-n amant.

- Nu e ce îţi pare ţie,

E un… membru  supleant! (DAN NOREA)

 

ZIUA HAMBURGEARULUI

Aș vrea un hamburger vegan

Cu pătrunjel și leuștean

Dar la cât costă legătura

Cred că-mi rămâne goală gura... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA PUNERII PERNEI ÎN FRIGIDER

Pare absurd dar nu-i deloc

La cum săltă mercurialul

În frigider rămâne loc

Să pun și plapuma, rivalul... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 ZIUA GĂURILOR DIN GĂLEȚI

Cel ce a inventat această zi

A fost de fapt un mare înțelept

Sperând că poate omul s-o trezi

Să vadă singur cum se trage-n piept! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA MACARONULUI

Na, cât p-aci să mor ca prostul

Că încurcam la vorbă rostul

Că „macaron” e-o prăjitură

Pe-o încă o legislatură... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA „ZII CEVA DRĂGUȚ”

Eu aș zice da' nu-mi vine

Încercai, în fel și chip

La ce vremuri de rușine

Am ajuns , am doar cu „bip”... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

REPETĂRI (EVENIMENTELOR)

Să repetăm evenimente?

Poate, din secolul trecut

Cu astea, care sunt curente,

Cam de cacao ne-am făcut... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA GOGOȘILOR

De le mănânci la tine-acasă

Te-alegi c-o siluetă groasă

Dar de le papi la o tribună

Te-alegi c-o viață ultra-bună... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ARGHEZIANĂ

Când a venit nevasta-n zori

Din Vest, cu sute de parai,

Bpărbatu-o aştepta cu flori

                  …”de mucegai”! (GEORGE EFTIMIE)

 

ARMONIE

Pe Eva cea făr-de păcate

Adam o drăgălea adesea

Cu vorbe tandre, delicate,

Că de plăcut… n-avea de-ales! (GEORGE EFTIMIE)

 

DISTANŢA NU CONTEAZĂ

Chiar de mă târăsc sau şchioapăt,

Când e vorba de onoare,

Merg mereu până la capăt…

La femei şi domnişoare! (VALENTIN DAVID)

 

AMNAR DOMESTIC

Femeia e o piatră tare

Cu mână de oţel, focoasă,

Ce doar c-o vorbă e în stare,

Să pună zilnic foc la casă! (VALENTIN DAVID)

 

SĂ RESPECTĂM REGULAMENTUL

David contra Goliat –

Pure fantasmagorii…,

Căci Isus a predicat

Lupta pe categorii. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

DREPTUL LA ASOCIERE

Adam, cu Eva şi Şerpete

Ţinură mitinguri secrete,

Şi îndelung au complotat

Să facă-n  Rai un sindicat. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

UNUI DOTTORE

S-a supărat plagiatorul

Şi repede i s-a pus pata,

Că nu i-a spus lui autorul

Să nu mai copie erata. (VASILE MANOLE)

 

FEMEIA ÎN VIZIUNEA UNUI BĂTRÂN

Acum, la vârsta de aur,

Când trăiesc ca şi ascetul,

O văd ca pe un balaur

Care-mi înghite bugetul.  (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

FEMEIA ÎN VIZIUNEA UNUI  AVOCAT

Sunt al dreptăţii soldat

Şi afirm fără eroare:

E un proces câştigat

De argumentul… mai tare. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LUI GEORGICĂ - 200

Tot nainte, pe cai mari!

Rating plus, minus rateuri,

Multe sute de eseuri,

Sănătate și dolari ( DUMITRU BUJDOIU 

 

E PRIMA LOR DECLARAȚIE DERUTANTĂ?

Să te miri că-n toana lor tribală,

Sub bagheta maistrului agil,

„Operațiunea specială”

Se transformă în „război civil”?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CE-I ÎN GUȘĂ-I ȘI-N CĂPUȘĂ?

(O PREZENTATOARE DE LA TV RUSĂ DELIREAZĂ CĂ

AR FI ÎNCEPUT CEL DE-AL TREILEA RĂZBOI MONDIAL)

Cârâie-n eter găina

(Ți-ai pierdut mintea, moțato?):

„Terminăm cu UcraÍna,

Apoi dezarmăm și NATO!” (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ARE CURTEA SOCOTEALĂ

 (LA LEGEA PRIVIND IMPOZITAREA PENSIILOR SPECIALE)

Cade  plumb verdictul Curții:

Ne-con-sti-tu-ți-o-na-lă!

Motivarea? ‘N fundul burții!

Greu s-o naști imparțială. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

COMPETIȚIE ÎNTRE PARTIDE LA BILANȚUL

 DE ACTIVITATE PE ȘASE LUNI

Parcă n-ar fi dintr-o guvernare.

La raport se calcă pe călcâie.

Cu „succesuri” vine fiecare,

Sărăcia toți ne-o atămâie. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

TOTUL TREBUIE DISCUTAT ȘI CONVENIT

 MAI ÎNTÂI ÎN COALIȚIE

Coaliția ni-e datul:

O celulă socială.

Cum s-o ia hăisa bărbatul,

Iar nevasta s-o ia ceală?! (LERU CICOARE)

 

SENIORIi CU PENSIE SUB 2000 DE LEI PE LUNĂ

VOR PRIMI DE LA GUVERN UN AJUTOR UNIC DE 700 DE LEI

Unul după altul îi afumă

Din guvern, din Cameră, partid,

Le promit, de fapt, aceeași sumă,

Iar bunicii cred că   ... încincit (!). (LERU CICOARE)

 

NE ASIGURĂ DITAMAI MINISTRUL FONDURILOR EUROPENE

Veți primi (‘n mintea lui coaptă)

Voucherele – fiecare –

Nicidecum la sfântu-așteaptă,

Ci la    ... sfântu-aveți răbdare. (LERU CICOARE)

 

SENIORII - RECUNOSCĂTORI MINISTRULUI

AL CĂRUI UNIC SCOP ESTE BUNĂSTAREA LOR

Ani buni s-a tot luptat  și se tot zbate

La pensii să le deie câțiva lei,

Ca morții, când la ușă le va bate,

Să-i poată oferi un    ... ceai de tei. (LERU CICOARE)

 

ÎNCOLȚEȘTE COLTELE RĂZBUNĂRII

Spre-a toci tăișul dramei,

Capra, învârtind mazdracul:

- Nu mai plânge, dragul mamei.

Lasă că-i găsim noi leacul! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

LA PARASTASUL  LUPOIULUI

Prima oară pus șoșoiul

Ca să joace tontoroiul.

Cade beat ca un purcel.

Poți să tai lemne pe el. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

STRĂFULGERARE

S-a trezit c-așa, nebună,

Trece viața de holtei

Și-a decis împușcă-n lună

Să mai lege două-n trei. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

REA DE GURĂ

Prin vecini limba și-o plimbă

Și-i calcă pe bătătură.

Are-un vierme rău la limbă,

Că n-o poate ține-n gură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

FEMEIA ALBINĂ

Viaţa-i dură şi de-aceea

O-nţeleg şi mă înclin:

Prin urmare, azi, femeia

Vrea să aibă şi venin. (CONSTANTIN PROFIR)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Prefectul județului Botoșani, în urma vizitei în P.T.F. Stânca: „La ora 12:00 erau aproximativ 190 de camioane care așteptau să intre în România. Am primit multe sesizări din partea șoferilor” (fotogalerie)

astăzi, 18:26
103

Prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă, s-a deplasat astăzi în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca Costești pentru evaluarea situației din teren și eficientizarea fluxului d...

Femeie găsită moartă în curte de către concubin

astăzi, 14:18
633

O femeie de doar 49 de ani a fost găsită moartă în curtea casei de către concubinul acesteia. Bărbatul la crezut că femeia a plecat de acasă pe la vecini, însă a observat că papuc...

Un profesor de sport din Botoșani, premiat de Ministerul Educației, a folosit premiul pentru a încuraja copiii să facă sport

astăzi, 13:48
779

Singurul profesor de educație fizică din țară, premiat de Ministerul Educației în cadrul proiectului ,,Creatori de educație” a folosit premiul primit pentru acțiuni de încuraj...