LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (221)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

Harry G. Frankfurt, autorul volumului “De tot rahatul –adevărul despre bullshit” ( Editura “Baroque Books & Arts, BucureÅŸti, 2018), este un filosof american care s-a axat, în general, pe etică ÅŸi pe filosofia minÅ£ii ÅŸi acÅ£iunii. Textul propus de filosoful american începe destul de abrupt: „Una dintre cele mai frapante trăsături ale civilizaÅ£iei noastre este că există prea mult bullshit. Toată lumea este conÅŸtientă de asta. Åži fiecare individ îÅŸi aduce o contribuÅ£ie. Dar dăm semne de împăcare cu această situaÅ£ie”.

 

Abordez conÅ£inutul acestei cărÅ£i la rubrica de faţă fiindcă alături de temele care  vizează kakistocraÅ£ia, politica ÅŸi prostia, epigramiÅŸtii sunt preocupaÅ£i ÅŸi de cei ce ne aduc în starea de „bullshit” ( „bull” = taur, buhai, poliÅ£ai, bulă … +  “shit”  = căcat, rahat). Harry G. Frankfurt recunoaÅŸte că  “nu dispune de o imagine limpede a bullshit-ului” ÅŸi că “acest subiect a fost doar în foarte mică  măsură Å£inta unor preocupări”.  Eu aÅŸ spune că H. G. F. nu-i cunoaÅŸte pe epigramiÅŸtii români care  au atacat/atacă deja domeniul evidenÅ£iat, cu precădere, în tranziÅ£ia postrevoluÅ£ionară.  Filosoful american crede că cel mai aproape de sensul pe care i-l dă el cuvântului „bullshit” (”rahat”) ar fi „humbug”, dat de filosoful britanico-american Max Black în lucrarea sa „DominaÅ£ia imposturii” (1985) cu sensul de „fleacuri”.  Spune H. G. F. : „Desigur, ele nu se înlocuiesc liber ÅŸi perfect unul pe celălalt; este limpede că se folosesc în mod diferit. În schimb, diferenÅ£ele dintre aceste cuvinte, în general vorbind, par să fie legate mai degrabă de considerente de bune maniere ÅŸi de anumiÅ£i alÅ£i parametri retorici, ÅŸi nu de modurile de semnificaÅ£ie strict literale care mă preocupă pe mine în primul rând. Este ÅŸi mai politicos, ÅŸi mai puÅ£in agresiv să spui „Fleacuri!” decât „Bullshit!”. Însă Max Black, preocupat de filosofia limbajului, a matematicii ÅŸi a artei, propune ÅŸi alte sinonime pentru „humbug”: baliverne, fraze sforăitoare, nonsens, trăncăneală, impostură, vorbe goale ÅŸi ÅŸarlatanie. Obligat să se oprească la unul singur, alege  „humbug” = „impostură”, pe care o caracterizează astfel „denaturare amăgitoare, la un pas de minciună, a gândurilor, a senzaÅ£iilor sau a atitudinilor proprii ale unei persoane, mai ales printr-un cuvânt sau faptă arogantă”. DefiniÅ£ia suportă o analiză din partea lui Harry G. Frankfurt din care se deduce că nu reprezintă ceea ce crede el că ar fi „bullshit”-ul introdus  ca un concept ce ar reprezenta, în fapt, o situaÅ£ie. Se face o trecere ÅŸi prin Ludwig Wittgenstein, cunoscutul filosof austriac preocupat ÅŸi el  de filosofia limbajului, care asociază „bullshit”-ul  cu produsele de orice natură lucrate neglijent, combătând „formele insidios  distrugătoare” din cauza „nonsensului”.

Căutând în text  caracteristicile pe care Harry G. Frankfurt le  atribuie bullshit-ului, se poate sistematiza: 

a) presupune o anumită tensiune interioară din cauza precauÅ£iei ÅŸi grijii  faţă de detaliile ce pretind disciplină ÅŸi obiectivitate;

b) esenÅ£a constă în lipsa de legătură cu preocuparea faţă de adevăr – această indiferenţă faţă de cum se prezintă lucrurile în realitate;

c) nu există o constrângere în aflarea adevărului;

d) „abureala” este un echivalent cât se poate de  potrivit pentru bullshit în sensul că  nu ne poate asigura subzistenÅ£a aÅŸa cum nici abureala nu poate asigura comunicarea;

e) există o deosebire între difuzorul de bullshit (bullshitterul) ÅŸi persoana care minte (mincinosul). Spune H. G. F.: „Oricui i-ar fi imposibil să mintă dacă nu ar crede că ÅŸtie adevărul. Să faci un bullshit nu pretinde o asemenea convingere. O persoană care minte ripostează astfel la adevăr ÅŸi, din acest punct de vedere, îl respectă. Când vorbeÅŸte un om onest, afirmă doar ceea ce crede că este adevărat; iar pentru un mincinos este în aceeaÅŸi măsură indispensabil să considere că afirmaÅ£iile sale sunt false. Pentru difuzorul de bullshit, în schimb, nimic nu este sigur: nu este nici de partea adevărului, nici a minciunii”.

EpigramiÅŸtii ÅŸtiu că Å£ara este plină de bullshitteri, un fel de aburitori ai poporului fiindcă, spune H. G. F.,  „bullshit-ul este de neocolit în situaÅ£iile când o persoană e nevoită să vorbească despre un subiect de care nu are habar”.

Lăsând la o parte teoriile filosofilor limbajului, raportat la România, unde bullshit-ul este destul de evident, o traducere exactă a conceptului e greu de făcut. TotuÅŸi, i se poate spune, în funcÅ£ie de situaÅ£ii, „gargară”, „tâmpenie”, „caterincă”, „vrăjeală”, gogoaşă” ÅŸi, mai exact „rahat”. Dar sub nici o formă minciună.  Harry G. Frankfurt vede bullshit-ul ca ceva diferenÅ£iat de minciună prin faptul că nu este  construit cu grija cu care este făcută aceasta.  Bullshit-ul ar fi ceva voit exagerat pentru a crea reacÅ£ii emoÅ£ionale, în loc de reacÅ£ii raÅ£ionale. Revenind la cele trei mari teme ale epigramei, kakistocraÅ£ia, politica ÅŸi prostia, bullshit-ul  „e în toate, e-n cele ce sunt, ÅŸi-n cele ce mâine vor râde la soare”. Poate chiar ÅŸi în cronicile pe care le scriu eu la această rubrică. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

PROGENITURA

Să n-o certaÅ£i văzând cum se îndeasă

În faţă, fără nici un rost:

Ea are-o educaÅ£ie aleasă…

                                Prost! (FLORINA DINESCU)

 

SOŢUL LA BĂI

Pentru scumpa lui soţie,

A trimis din staţiune

O vedere unde scrie:

„CELE de aici sunt BUNE!” (ELENA MÂNDRU)

 

ÎNTOARCEREA FIILOR RISIPITORI  

PărinÅ£ii au primit pământ,

Cu drag lucrează ÅŸi cu-avânt,

Iar fiii se întorc acasă

Să fie cât mai mulÅ£i la masă. (VASILE LARCO)

 

 

ÎNAINTE ÅžI DUPÄ‚ CREAÅ¢IE  

Geneza-i arhicunoscută,

Ştiinţa a găsit răspuns:

Din haos lumea e făcută

Åži tot la haos a ajuns. (VASILE LARCO)

 

 

FIDELITATE

Soţia nu m-a părăsit,

DeÅŸi câÅŸtig, ce-i drept, puÅ£in,

Că ani de zile-a cheltuit

Doar banii de la un vecin. (GRIGORE COTUL)

 

SCRIITORI ÎN MEDIUL VIRTUAL

Cu-n aer intelectual

Şi visător precum poetul,

S-a dovedit funcţional

                  … analfabetul. (GRIGORE COTUL)

 

 

CLUBUL FETELOR DURDULII

Privind cu drag aceste fete

Cu look-ul lor de ecran lat

Îmi spun că Rubens a pictat

Doar doamne ce ţineau diete. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

FĂRĂ DISCRIMINĂRI

Am depăşit şi şoaptele!

Pe tabla mea de ÅŸah, model,

Sunt negre toate piesele,

Iar pătrăţelele, la fel! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

CONSTATARE

Mecena-ar fi un sponsor ideal

La noi, c-o influenţă mult extinsă…

Ar fi chiar omul providential

La care toÅ£i am sta… “cu mâna-ntinsă!” (ION MORARU)

 

IMPREVIZIBILITATE

Punga e ca ÅŸi-o femeie

(Asemănare normală!)

Pentru că nici n-ai idee

Când ajunge… goală! (DUMITRU MONACU)

 

 

EFECTELE CRIZEI

Săracul n-are de o pâine,

Bogatului, ce-i pus pe jar,

Abia-abia de-i mai rămâne

De câte-un chil de caviar… (GHEORGHE BÂLICI)

 

OPTIMISM

De vine foamea peste noi,

Nu-i cea mai mare din nevoi,

Că-ntreg poporul, copt la minte,

S-a antrenat ÅŸi înainte… (GHEORGHE BÂLICI)

 

CATHARSIS

Îl săpară mulÅ£i în viaţă

Să-i ia postul, că-i râvnit,

Azi la locul cu verdeaţă

Doarme însă… liniÅŸtit! (GEORGE EFTIMIE)

 

CRIZÄ‚ LA GUVERN

Nu ÅŸtiu care e pricina,

Însă, am văzut ,,mai-marii",

C-au aprins acum lumina

.....................de avarii!  ( MAX OPAIÅ¢ )

 

 

UNOR PASIONAÅ¢I DE ,,COLECÅ¢II"

Lucrurile s-au schimbat:

Mai discrete, cum-necum,

,,PASIUNILE", acum,

Cel mai des, se Å£in în... pat! ( MAX OPAIÅ¢ )

 

 

UNUI AUTOR LA O LANSARE DE CARTE

Unii critici iau măsuri,

Recenzând pe un confrate,

Care-ntre ,,caricaturi",

Are pagini... ilustrate!  ( MAX OPAIÅ¢ )

 

 

UNUI STUDENT LA FILOLOGIE

I s-a tras de la Vianu,

Pentru că, având restanţă,

Ca să nu repete anu',

Se transferă la ... distanţă!  ( MAX OPAIÅ¢ )

 

DATORIA CONJUGALÄ‚

Mult mă rog la Afrodita

Să-mi ajungă doar ispita,

Datoria să-mi pot face

Fără afrodiziace. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ZIUA TASTEI CAPS LOCK

Mă-ntrebam și eu ca proasta:

Oare ce înseamnă asta?

Acum știu, e tasta care

De-o apeși ți-o face mare! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA MOLULUI DIN CHIMIE

Molul ăla din chimie,

Să nu te gândeÈ™ti la mall

Unde scumpa ta soție

Lasă buzunarul gol! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA SANDWICH-ULUI CU CARNE TIP BOLOGNA

Ăsta e sandwich cu fițe

Și deloc european!

Nu lăcuste, gărgărițe,

Un gândac mai barosan... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 

ZIUA URLĂRII LA LUNĂ

De ce să urlăm la lună

Când avem la îndemână

Pe „deÈ™tepÈ›ii” ăștia care

Ne-au lăsat fără mâncare! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 ZIUA BERII AMERICANE

Și berea - tot americană?

Eu dacă vreau s-ajung năuc

Prefer un vin din damigeană

Sau, dacă vreți, o bere Ciuc (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DUPÄ‚ SEZONUL ESTIVAL

Pleacă păsările-n stoluri

Căutând căldură-n zare;

Tot la fel, sfârÅŸindu-ÅŸi “roluri”,

Ale noastre… de la mare. (CONSTANTIN PROFIR)

 

MASOCHISM DE BĂUTOR

Nu-I dulce traiu-n astă vară,

Dar pentru mine nu-i un chin

Căci, după berea cea amară,

Mă delectez cu un pelin! (EUGEN DEUTSCH)

 

VIITORUL PRE-SIMÅ¢IT

Viitorul, în present,

Se AUDE dinspre mine

Åži se VEDE excellent…

Însă nu-mi MIROASE-a bine. (DAN NOREA)

 

UNUI FOST

Cu limuzina când se plimbă,

Sfidând ÅŸi criza, vă asigur

Că viitorul lui e sigur…

Numai trecutul şi-l mai schimbă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PERSPECTIVÄ‚

AÅŸa cum multe temple au devenit

Sacre abia după ce s-au năruit,

Astfel am devenit ţară divină

Pentru că suntem deja în ruină. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

 

ŢĂRANII NOŞTRI

Ei nu-s adepţii răsculării,

Chiar dacă-n mod supărător,

Ţăranii nostril – talpa ţării –

Sunt sub piciorul tuturor! (MIHAI ENACHI)

 

FRATRICID

În teorie toÈ›i stăm bine: acelaÈ™i neam, acelaÈ™i sânge,

Ne-alină somnu-aceeaÈ™i lună, ne râde-n față acelaÈ™i soare.

În fapt, mai bine ne-am pricepe-un È™iÈ™ plantá, de gât a strânge,

Să ne convingem fiecare: mai mare-i cel care-i mai tare. (LERU CICOARE)

 

CAMUFLARE

Denazificare,

Dezenclavizare,

Desatanizare...

N-ascund ele, oare,

Atotinvadarea,

Atotbombardarea,

Atotmasacrarea,

Atotocuparea,

Atotintegrarea

Și rusificarea? (LERU CICOARE)

 

MINISTRUL APĂRĂRII SE AUTODEMASCĂ

Când te sună, È™ef de È›ară,

Că un ins, intempestiv,

Poartă-o bombă-n sân murdară,

Nu chiar el e insul siv? (LERU CICOARE)

 

LA BRUXELLES N-AU RENEGOCIAT

PROCENTUL DIN PNRR LA PENSII

Și-au pus seniorii-ncrederi mari

În cei trimiÈ™i la-nalta Poartă,

Dar solii lor (Vi-s nervii tari?)

S-au dus cu tema ne-nvățată. (LERU CICOARE)

 

SINCERITATE DEZARMANTÄ‚

N-am citit raportul – efectiv – ,

Nici decizia de aderare,

Dar vă spun că-i foarte pozitiv,

Cum aflai din surse de valoare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

REPLICÄ‚ ÎN INTERIORUL COALIÈšIEI DE GUVERNARE

Cearcă lanțul de iubire

Pretinsa descoperire:

„Prin venele PNL

Curge sânge PSD”? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

DECARBONAREA-I PE VECIE

Două doar centrale pe cărbune,

Cât n-au fost distruse sau vândute,

A le trece în rezervă mai sunt bune.

Restul – nu pot fi pierdute È™i   ...avute. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

CÂND BOLNAVUL E O SIMPLÄ‚ CIFRÄ‚

Un ministru se fălește tare,

Când constată, prin extrapolare:

„Numai cinci mor zilnic în spitale

De infecÈ›ii nosocomiale”. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

 

FIAT PAX!

Se văzură, se-ndrăgiră ca doi porumbei: lulea –

Un bujor de România, de Olanda – o lalea.

Se iubesc È™i-s fericite amândouă florile,

Unanim recunoscute È™i în Schengen, È™i-n UE. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

LA DEMISIONAREA PREMIERULUI BRITANIC LIZ TRUSS

Postul nefiind de nasul ei,

S-a retras și tiva-n ciritei.

A-nÈ›eles vreun ins È™i-n România

Că i-ar fi prea mare pălăria? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DAMEN VALS ÎNTRE UN ACTUAL MINISTRU

ȘI O FOSTĂ FIRMĂ ANGAJATOARE

Nu ai nevoie de examen,

Ca să-nțelegi, printre țicleni,

De ce câÈ™tigă firma „Damen”

Și nu „Mecanica” Moreni. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

S-A SCHIMBAT TACTICA PROMISIUNILOR

Salariu minim, woucer, pensii

Le vom mări numaidecât,

Iar după – puncte de suspensii:

Nu spune nimenea – cu cât. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

RUGÄ‚ HIBERNALÄ‚

Dă, Doamne, iarnă fierbinte,

Să nu suferim de ger,

Să ieșim din ea cușer;

Nu cu tălpile-nainte. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

FOTBAL A LA BURLEANU *

Șefi, jucători, adormiți,

În È›ară prea măguliÈ›i,

În afară, umiliÈ›i;

Nu-i zgâlÈ›âiÈ›i, că-i treziÈ›i. (DUMITRU BUJDOIU)

* Și CFR Cluj a deraiat la turci: 0-3 cu Sivaspor

 

 

IML NU MAI FACE TESTE DE VIRGINITATE (Presa)

- Păi, ce ne facem, vecine,

Avem fete,-or fi virgine?

- Bă, tot răul e spre bine,

Zici ca ele, minți ca tine. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

SFAT

- Ce zici de asta, măi frate:

Nevasta-a-nvățat karate?

- Învață rapid, băi Tase,

Să mături și să speli vase! (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

POPA ȘI RUDELE MORTULUI, ATEU

- Om cinstit, bărbat de soi,

Dar biserici ocolea…

- Păi, credeți că-acum venea,

Dacă nu-l aduceam noi? (DUMITRU BUJDOIU)

 

CORUPÅ¢IA

Când corupÅ£ia e-n floare.

Este greu dreptate-a face;

Din  bătrâni i-o vorbă mare:

„Vorbesc  banii, Legea tace!”. (ADRIAN TIMOFTE)

 

UNUI  „ȘTIE TOT”

Nu vreau să par inoportun,

Un sfat de bine vreau să-ţi spun:

Nu te mai da aÅŸa de mare,

Fiindcă arăţi… că n-ai valoare. (ADRIAN TIMOFTE)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Valeriu Iftime i-a promis "război" Farului la debutul lui Ianis Zicu! Ce a spus despre Gică Hagi: "E greu"!

astăzi, 18:00

Valeriu Iftime: "Chiar cred că pot să câÈ™tig" Valeriu Iftime nu vrea să mai aibă emoÈ›ii în actualul sezon È™i îÈ™i propune să înceapă cu dreptul împo...

Lecții de autoapărare: Jandarmii botoșăneni, prezenți în Tabăra de la Agafton! ( Foto,Video)

astăzi, 17:00

În această după-amiază, cei aproximativ 130 de participanÈ›i la cea de-a doua serie a Programului de Tabere ARC 2025, desfăşurat la Centrul de Agrement ,,Codrii de Aramă" Agafton, au ...

Reforma pensiilor speciale: Vârsta de pensionare ar putea crește la 65 de ani!

astăzi, 15:35

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunÈ›at că este în pregătire un proiect de lege privind pensiile speciale, care va include creÈ™terea vârstei de pensionare. „Vom avea o creÈ...