O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
Harry G. Frankfurt, autorul volumului “De tot rahatul –adevărul despre bullshit” ( Editura “Baroque Books & Arts, BucureÅŸti, 2018), este un filosof american care s-a axat, în general, pe etică ÅŸi pe filosofia minÅ£ii ÅŸi acÅ£iunii. Textul propus de filosoful american începe destul de abrupt: „Una dintre cele mai frapante trăsături ale civilizaÅ£iei noastre este că există prea mult bullshit. Toată lumea este conÅŸtientă de asta. Åži fiecare individ îÅŸi aduce o contribuÅ£ie. Dar dăm semne de împăcare cu această situaÅ£ie”.
Abordez conÅ£inutul acestei cărÅ£i la rubrica de faţă fiindcă alături de temele care vizează kakistocraÅ£ia, politica ÅŸi prostia, epigramiÅŸtii sunt preocupaÅ£i ÅŸi de cei ce ne aduc în starea de „bullshit” ( „bull” = taur, buhai, poliÅ£ai, bulă … + “shit” = căcat, rahat). Harry G. Frankfurt recunoaÅŸte că “nu dispune de o imagine limpede a bullshit-ului” ÅŸi că “acest subiect a fost doar în foarte mică măsură Å£inta unor preocupări”. Eu aÅŸ spune că H. G. F. nu-i cunoaÅŸte pe epigramiÅŸtii români care au atacat/atacă deja domeniul evidenÅ£iat, cu precădere, în tranziÅ£ia postrevoluÅ£ionară. Filosoful american crede că cel mai aproape de sensul pe care i-l dă el cuvântului „bullshit” (”rahat”) ar fi „humbug”, dat de filosoful britanico-american Max Black în lucrarea sa „DominaÅ£ia imposturii” (1985) cu sensul de „fleacuri”. Spune H. G. F. : „Desigur, ele nu se înlocuiesc liber ÅŸi perfect unul pe celălalt; este limpede că se folosesc în mod diferit. În schimb, diferenÅ£ele dintre aceste cuvinte, în general vorbind, par să fie legate mai degrabă de considerente de bune maniere ÅŸi de anumiÅ£i alÅ£i parametri retorici, ÅŸi nu de modurile de semnificaÅ£ie strict literale care mă preocupă pe mine în primul rând. Este ÅŸi mai politicos, ÅŸi mai puÅ£in agresiv să spui „Fleacuri!” decât „Bullshit!”. Însă Max Black, preocupat de filosofia limbajului, a matematicii ÅŸi a artei, propune ÅŸi alte sinonime pentru „humbug”: baliverne, fraze sforăitoare, nonsens, trăncăneală, impostură, vorbe goale ÅŸi ÅŸarlatanie. Obligat să se oprească la unul singur, alege „humbug” = „impostură”, pe care o caracterizează astfel „denaturare amăgitoare, la un pas de minciună, a gândurilor, a senzaÅ£iilor sau a atitudinilor proprii ale unei persoane, mai ales printr-un cuvânt sau faptă arogantă”. DefiniÅ£ia suportă o analiză din partea lui Harry G. Frankfurt din care se deduce că nu reprezintă ceea ce crede el că ar fi „bullshit”-ul introdus ca un concept ce ar reprezenta, în fapt, o situaÅ£ie. Se face o trecere ÅŸi prin Ludwig Wittgenstein, cunoscutul filosof austriac preocupat ÅŸi el de filosofia limbajului, care asociază „bullshit”-ul cu produsele de orice natură lucrate neglijent, combătând „formele insidios distrugătoare” din cauza „nonsensului”.
Căutând în text caracteristicile pe care Harry G. Frankfurt le atribuie bullshit-ului, se poate sistematiza:
a) presupune o anumită tensiune interioară din cauza precauţiei şi grijii faţă de detaliile ce pretind disciplină şi obiectivitate;
b) esenÅ£a constă în lipsa de legătură cu preocuparea faţă de adevăr – această indiferenţă faţă de cum se prezintă lucrurile în realitate;
c) nu există o constrângere în aflarea adevărului;
d) „abureala” este un echivalent cât se poate de potrivit pentru bullshit în sensul că nu ne poate asigura subzistenÅ£a aÅŸa cum nici abureala nu poate asigura comunicarea;
e) există o deosebire între difuzorul de bullshit (bullshitterul) ÅŸi persoana care minte (mincinosul). Spune H. G. F.: „Oricui i-ar fi imposibil să mintă dacă nu ar crede că ÅŸtie adevărul. Să faci un bullshit nu pretinde o asemenea convingere. O persoană care minte ripostează astfel la adevăr ÅŸi, din acest punct de vedere, îl respectă. Când vorbeÅŸte un om onest, afirmă doar ceea ce crede că este adevărat; iar pentru un mincinos este în aceeaÅŸi măsură indispensabil să considere că afirmaÅ£iile sale sunt false. Pentru difuzorul de bullshit, în schimb, nimic nu este sigur: nu este nici de partea adevărului, nici a minciunii”.
EpigramiÅŸtii ÅŸtiu că Å£ara este plină de bullshitteri, un fel de aburitori ai poporului fiindcă, spune H. G. F., „bullshit-ul este de neocolit în situaÅ£iile când o persoană e nevoită să vorbească despre un subiect de care nu are habar”.
Lăsând la o parte teoriile filosofilor limbajului, raportat la România, unde bullshit-ul este destul de evident, o traducere exactă a conceptului e greu de făcut. TotuÅŸi, i se poate spune, în funcÅ£ie de situaÅ£ii, „gargară”, „tâmpenie”, „caterincă”, „vrăjeală”, gogoaşă” ÅŸi, mai exact „rahat”. Dar sub nici o formă minciună. Harry G. Frankfurt vede bullshit-ul ca ceva diferenÅ£iat de minciună prin faptul că nu este construit cu grija cu care este făcută aceasta. Bullshit-ul ar fi ceva voit exagerat pentru a crea reacÅ£ii emoÅ£ionale, în loc de reacÅ£ii raÅ£ionale. Revenind la cele trei mari teme ale epigramei, kakistocraÅ£ia, politica ÅŸi prostia, bullshit-ul „e în toate, e-n cele ce sunt, ÅŸi-n cele ce mâine vor râde la soare”. Poate chiar ÅŸi în cronicile pe care le scriu eu la această rubrică. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
PROGENITURA
Să n-o certaÅ£i văzând cum se îndeasă
În faţă, fără nici un rost:
Ea are-o educaÅ£ie aleasă…
Prost! (FLORINA DINESCU)
SOÅ¢UL LA BÄ‚I
Pentru scumpa lui soţie,
A trimis din staţiune
O vedere unde scrie:
„CELE de aici sunt BUNE!” (ELENA MÂNDRU)
ÎNTOARCEREA FIILOR RISIPITORI
PărinÅ£ii au primit pământ,
Cu drag lucrează ÅŸi cu-avânt,
Iar fiii se întorc acasă
Să fie cât mai mulÅ£i la masă. (VASILE LARCO)
ÎNAINTE ÅžI DUPÄ‚ CREAÅ¢IE
Geneza-i arhicunoscută,
Ştiinţa a găsit răspuns:
Din haos lumea e făcută
Åži tot la haos a ajuns. (VASILE LARCO)
FIDELITATE
Soţia nu m-a părăsit,
DeÅŸi câÅŸtig, ce-i drept, puÅ£in,
Că ani de zile-a cheltuit
Doar banii de la un vecin. (GRIGORE COTUL)
SCRIITORI ÎN MEDIUL VIRTUAL
Cu-n aer intelectual
Şi visător precum poetul,
S-a dovedit funcţional
… analfabetul. (GRIGORE COTUL)
CLUBUL FETELOR DURDULII
Privind cu drag aceste fete
Cu look-ul lor de ecran lat
Îmi spun că Rubens a pictat
Doar doamne ce ţineau diete. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
FÄ‚RÄ‚ DISCRIMINÄ‚RI
Am depăşit şi şoaptele!
Pe tabla mea de ÅŸah, model,
Sunt negre toate piesele,
Iar pătrăţelele, la fel! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
CONSTATARE
Mecena-ar fi un sponsor ideal
La noi, c-o influenţă mult extinsă…
Ar fi chiar omul providential
La care toÅ£i am sta… “cu mâna-ntinsă!” (ION MORARU)
IMPREVIZIBILITATE
Punga e ca ÅŸi-o femeie
(Asemănare normală!)
Pentru că nici n-ai idee
Când ajunge… goală! (DUMITRU MONACU)
EFECTELE CRIZEI
Săracul n-are de o pâine,
Bogatului, ce-i pus pe jar,
Abia-abia de-i mai rămâne
De câte-un chil de caviar… (GHEORGHE BÂLICI)
OPTIMISM
De vine foamea peste noi,
Nu-i cea mai mare din nevoi,
Că-ntreg poporul, copt la minte,
S-a antrenat ÅŸi înainte… (GHEORGHE BÂLICI)
CATHARSIS
Îl săpară mulÅ£i în viaţă
Să-i ia postul, că-i râvnit,
Azi la locul cu verdeaţă
Doarme însă… liniÅŸtit! (GEORGE EFTIMIE)
CRIZÄ‚ LA GUVERN
Nu ÅŸtiu care e pricina,
Însă, am văzut ,,mai-marii",
C-au aprins acum lumina
.....................de avarii! ( MAX OPAIÅ¢ )
UNOR PASIONAÅ¢I DE ,,COLECÅ¢II"
Lucrurile s-au schimbat:
Mai discrete, cum-necum,
,,PASIUNILE", acum,
Cel mai des, se Å£in în... pat! ( MAX OPAIÅ¢ )
UNUI AUTOR LA O LANSARE DE CARTE
Unii critici iau măsuri,
Recenzând pe un confrate,
Care-ntre ,,caricaturi",
Are pagini... ilustrate! ( MAX OPAIÅ¢ )
UNUI STUDENT LA FILOLOGIE
I s-a tras de la Vianu,
Pentru că, având restanţă,
Ca să nu repete anu',
Se transferă la ... distanţă! ( MAX OPAIŢ )
DATORIA CONJUGALÄ‚
Mult mă rog la Afrodita
Să-mi ajungă doar ispita,
Datoria să-mi pot face
Fără afrodiziace. (SORIN FINCHELSTEIN)
ZIUA TASTEI CAPS LOCK
Mă-ntrebam și eu ca proasta:
Oare ce înseamnă asta?
Acum știu, e tasta care
De-o apeși ți-o face mare! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MOLULUI DIN CHIMIE
Molul ăla din chimie,
Să nu te gândeÈ™ti la mall
Unde scumpa ta soție
Lasă buzunarul gol! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SANDWICH-ULUI CU CARNE TIP BOLOGNA
Ăsta e sandwich cu fițe
Și deloc european!
Nu lăcuste, gărgărițe,
Un gândac mai barosan... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA URLÄ‚RII LA LUNÄ‚
De ce să urlăm la lună
Când avem la îndemână
Pe „deÈ™tepÈ›ii” ăștia care
Ne-au lăsat fără mâncare! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA BERII AMERICANE
Și berea - tot americană?
Eu dacă vreau s-ajung năuc
Prefer un vin din damigeană
Sau, dacă vreți, o bere Ciuc (ŞTEFAN BAŞNO)
DUPÄ‚ SEZONUL ESTIVAL
Pleacă păsările-n stoluri
Căutând căldură-n zare;
Tot la fel, sfârÅŸindu-ÅŸi “roluri”,
Ale noastre… de la mare. (CONSTANTIN PROFIR)
MASOCHISM DE BÄ‚UTOR
Nu-I dulce traiu-n astă vară,
Dar pentru mine nu-i un chin
Căci, după berea cea amară,
Mă delectez cu un pelin! (EUGEN DEUTSCH)
VIITORUL PRE-SIMÅ¢IT
Viitorul, în present,
Se AUDE dinspre mine
Åži se VEDE excellent…
Însă nu-mi MIROASE-a bine. (DAN NOREA)
UNUI FOST
Cu limuzina când se plimbă,
Sfidând ÅŸi criza, vă asigur
Că viitorul lui e sigur…
Numai trecutul şi-l mai schimbă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PERSPECTIVÄ‚
AÅŸa cum multe temple au devenit
Sacre abia după ce s-au năruit,
Astfel am devenit ţară divină
Pentru că suntem deja în ruină. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ŢĂRANII NOŞTRI
Ei nu-s adepţii răsculării,
Chiar dacă-n mod supărător,
Ţăranii nostril – talpa ţării –
Sunt sub piciorul tuturor! (MIHAI ENACHI)
FRATRICID
În teorie toÈ›i stăm bine: acelaÈ™i neam, acelaÈ™i sânge,
Ne-alină somnu-aceeaÈ™i lună, ne râde-n față acelaÈ™i soare.
În fapt, mai bine ne-am pricepe-un È™iÈ™ plantá, de gât a strânge,
Să ne convingem fiecare: mai mare-i cel care-i mai tare. (LERU CICOARE)
CAMUFLARE
Denazificare,
Dezenclavizare,
Desatanizare...
N-ascund ele, oare,
Atotinvadarea,
Atotbombardarea,
Atotmasacrarea,
Atotocuparea,
Atotintegrarea
Și rusificarea? (LERU CICOARE)
MINISTRUL APÄ‚RÄ‚RII SE AUTODEMASCÄ‚
Când te sună, È™ef de È›ară,
Că un ins, intempestiv,
Poartă-o bombă-n sân murdară,
Nu chiar el e insul siv? (LERU CICOARE)
LA BRUXELLES N-AU RENEGOCIAT
PROCENTUL DIN PNRR LA PENSII
Și-au pus seniorii-ncrederi mari
În cei trimiÈ™i la-nalta Poartă,
Dar solii lor (Vi-s nervii tari?)
S-au dus cu tema ne-nvățată. (LERU CICOARE)
SINCERITATE DEZARMANTÄ‚
N-am citit raportul – efectiv – ,
Nici decizia de aderare,
Dar vă spun că-i foarte pozitiv,
Cum aflai din surse de valoare. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
REPLICÄ‚ ÎN INTERIORUL COALIÈšIEI DE GUVERNARE
Cearcă lanțul de iubire
Pretinsa descoperire:
„Prin venele PNL
Curge sânge PSD”? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DECARBONAREA-I PE VECIE
Două doar centrale pe cărbune,
Cât n-au fost distruse sau vândute,
A le trece în rezervă mai sunt bune.
Restul – nu pot fi pierdute È™i ...avute. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CÂND BOLNAVUL E O SIMPLÄ‚ CIFRÄ‚
Un ministru se fălește tare,
Când constată, prin extrapolare:
„Numai cinci mor zilnic în spitale
De infecÈ›ii nosocomiale”. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
FIAT PAX!
Se văzură, se-ndrăgiră ca doi porumbei: lulea –
Un bujor de România, de Olanda – o lalea.
Se iubesc È™i-s fericite amândouă florile,
Unanim recunoscute È™i în Schengen, È™i-n UE. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
LA DEMISIONAREA PREMIERULUI BRITANIC LIZ TRUSS
Postul nefiind de nasul ei,
S-a retras și tiva-n ciritei.
A-nÈ›eles vreun ins È™i-n România
Că i-ar fi prea mare pălăria? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DAMEN VALS ÎNTRE UN ACTUAL MINISTRU
ȘI O FOSTĂ FIRMĂ ANGAJATOARE
Nu ai nevoie de examen,
Ca să-nțelegi, printre țicleni,
De ce câÈ™tigă firma „Damen”
Și nu „Mecanica” Moreni. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
S-A SCHIMBAT TACTICA PROMISIUNILOR
Salariu minim, woucer, pensii
Le vom mări numaidecât,
Iar după – puncte de suspensii:
Nu spune nimenea – cu cât. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
RUGÄ‚ HIBERNALÄ‚
Dă, Doamne, iarnă fierbinte,
Să nu suferim de ger,
Să ieșim din ea cușer;
Nu cu tălpile-nainte. (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBAL A LA BURLEANU *
Șefi, jucători, adormiți,
În È›ară prea măguliÈ›i,
În afară, umiliÈ›i;
Nu-i zgâlÈ›âiÈ›i, că-i treziÈ›i. (DUMITRU BUJDOIU)
* Și CFR Cluj a deraiat la turci: 0-3 cu Sivaspor
IML NU MAI FACE TESTE DE VIRGINITATE (Presa)
- Păi, ce ne facem, vecine,
Avem fete,-or fi virgine?
- Bă, tot răul e spre bine,
Zici ca ele, minți ca tine. (DUMITRU BUJDOIU)
SFAT
- Ce zici de asta, măi frate:
Nevasta-a-nvățat karate?
- Învață rapid, băi Tase,
Să mături și să speli vase! (DUMITRU BUJDOIU)
POPA ȘI RUDELE MORTULUI, ATEU
- Om cinstit, bărbat de soi,
Dar biserici ocolea…
- Păi, credeți că-acum venea,
Dacă nu-l aduceam noi? (DUMITRU BUJDOIU)
CORUPÅ¢IA
Când corupÅ£ia e-n floare.
Este greu dreptate-a face;
Din bătrâni i-o vorbă mare:
„Vorbesc banii, Legea tace!”. (ADRIAN TIMOFTE)
UNUI „ȘTIE TOT”
Nu vreau să par inoportun,
Un sfat de bine vreau să-ţi spun:
Nu te mai da aÅŸa de mare,
Fiindcă arăţi… că n-ai valoare. (ADRIAN TIMOFTE)