O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Cu volumul „Satana în sutană” (Editura „GrafiK-Art”, Botoşani, 2003), Costel Pricopie venea în faţa cititorilor cu cea de-a opta carte. Ea cuprinde fabule în proză care au fost numite de autor, într-un mod original, „fabule prefăcute”. Cele opt volume conţin exact 541 de fabule,cărora nouă ne place să le spunem „fabule pricopiene”, cu scopul declarat de a fi numite aşa într-o eventuală istorie literară. După cum ne-a obişnuit cu arhitectura volumelor sale, şi acesta beneficiază de o astfel de împărţire. Un calup de FABULE în care întâlnim personaje animaliere şi un calup alcătuit din APOLOGURI în care întâlnim personaje umane.
Pentru fabule, Costel Pricopie şi-a ales ca topos OGRADA, în sensul ei de unitate elementară, ca spaţiu pe care este proprietară o familie. În această ogradă convieţuiesc linguşindu-se şi păcălindu-se unii pe alţii: motani, găini, şoareci, dulăi, ţapi, măgari, capre, cocoşi, cai, boi,iepuri, oi etc. Ograda este vizitată des, mai mereu încălcâdu-i-se legile, de către vulpi, vrăbii, arici, rândunele, berze, piţigoi, broaşte, nevăstuici, ţânţari şi alte vieţuitoare. Fabulistul constată că, deşi mică ograda, sistemul interrelaţional este complex. Pacea este un lucru fragil, înţelegerile sunt sistematic încălcate. Aici este valabilă „legea junglei”, la loc de cinste fiind şi narcisismul, aventurismul şi grandomania. Fiecare îşi alege prietenii pe măsura sa fizică şi morală. Legea celui mai puternic primează în orice acţiune de impunere a punctului de vedere, este cultivată intoleranţa. Se poate spune că prima parte a cărţii este un veritabil eseu ce s-ar putea considera ca un tratat de logică a comportamentului de ogradă, ca reprezentare în micro a unui topos mai mare, cum ar fi chiar România. Să remarcăm, alături de alte fabule, pe cea intitulată „Măgarul s-a înhămat cu blândeţe la necazurile familiei”.
Pentru apologuri, Costel Pricopie şi-a ales un topos ceva mai mare, spaţiul Botoşaniului. Autorul este parte integrantă a toposului, este personaj chiar şi ne prezintă diabolice maşinării. Recunoaştem factori decizionali, înţelegem cum funcţionează sistemul relaţiilor şi intereselor, însă fabulistul lasă loc şi multor…subînţelesuri. Dacă în acest topos, cel al Botoşanilor, îl întâlnim pe autor ca CETĂŢEAN-FABULIST, în primul topos, cel al ogrăzii, îl recunoaştem în postura de GREIERE-ARTIST. Nu-i este confortabil în nici o situaţie şi de aceea, încă de la început ne somează: „Nu trageţi în greierele – fabulist!”. Problema fabulistului, în general, trebuie mai mult discutată, motiv pentru care autorul constată: 1. „în fabulă nişte animale îşi pun la bătaie năravurile”; 2. „năravurile şi purtările alese se încaieră, se ciomăgesc, se trântesc, se luptă cu viclenie şi meşteşug”; 3. „să ştiţi o vorbă de la mine, numai prostul când aude sau citeşte o fabulă dă în mintea sa de bucluc, adică nu se deşteaptă şi mai intră şi cu ciubotele în mocirlă ca să se răfuiască în draci cu fabulistul”; 4. „m-am închipuit în locul fabulistului şi am găsit dezlegarea: prea este mereu fericit! Şi asta pentru că atât linguşelile cât şi sudalmele, fabulistul le aude şi le simte cu sufletul împăcat şi senin”.
Cu acest volum, încă din 2003 Costel Pricopie ne atrăgea atenţia că ne ducem viaţa între FABULĂ şi APOLOG şi că transferul de caractere dintr-un topos în altul trebuie doar perceput la cel din proximitatea noastră. Şi n-o putem face decât dacă suntem şi un pic de…fabulişti. Iar dacă nu suntem, atunci să respectăm fabulistul. Vremurile încep să ne lămurească, încet-încet, că fabulistul are dreptate. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NOUĂ GUVERNARE
Am dorit, cu mic cu mare,
Şi-am luptat cum am ştiut,
S-avem nouă guvernare?
Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE))
DORINŢĂ
Un geniu eu aş vrea să fiu
Să ştiu ce-i metrul sau un cot
Ca Einstein fizică să ştiu
Şi ca Roberta să socot! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AVERTISMENT
Cea mai toxică legumă
Cu tâmpenii fel de fel
Vă spun sincer, nu e glumă,
Este varza din Bruxelles. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
MERITUL DNA
S-apară faţa României freş,
Cercînd a scoate – sigur, nu-i uşor –
Gunoaie care stau demult sub preş
Şi deranjează… pe stăpînii lor. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
VINOTEST
Amicul, şeful sau vecinul,
Îl poţi ghici privind vreodată
Cu cîtă poftă soarbe vinul...
Ca boul apa din găleată. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UNOR ŞAHIŞTI
Cine azi să-I mai aclame
Pentru-a lor nesăbuinţă:
Au făcut un schimb de dame
Şi apoi…de locuinţă! (VASILE LARCO)
DEZIDERAT
Pretenţios ca alţii nu-s,
Am o dorinţă, doar, banală:
Să pot dormi o noapte-n plus
În casa mea memorial! (VASILE LARCO)
OBICEIUL CELOR DE LA PUTERE
Sunt deștepți, făr'de simțire
Și ne-mping mereu din urmă;
Simt, că-n româneasca fire,
Este spiritul de turmă.(CONSTANTIN PROFIR)
EFICACITATE ECONOMICĂ
Degeaba ni s-au dat talanți,
Căci misia nu-i dusă-n lume:
Fiindcă-ai noștri petulanți
Sunt toți grăbiți ca să-i consume.(CONSTANTIN PROFIR)
UNUI CUNOSCUT
De la prostul promovat
Nu mai poţi avea pretenţii,
Că-ntre timp şi-a inhibat
Chiar şi bunele intenţii.(GRIGORE COTUL)
DEZNĂDEJDE
Cum proştii calea ne-o arată,
Motive să mă bucur nu-s,
Deci, cred că n-am fost niciodată,
Atât de bine…indispus. (GRIGORE COTUL)
GÂNDEŞTE REALIST
Pe drumul vieţii, trecător
Având azi traiul unui câine,
Nu te gândi la viitor
Ci doar la ziua cea de mâine! (ELENA MÂNDRU)
CĂI DIFERITE PENTRU SOŢI
Drumuri către scumpe-amante
Trec doar prin restaurante,
Iar acelea cu soţii
Prin bodegi şi berării. (ELENA MÂNDRU)
CE-I DREPT, ÎI DREPT!
Eu nu am plagiat, ca fleţii –
Pe lângă „mare”, „genial”,
Întotdeauna exegeţii
Au spus: „un tip original!” (PETRU-IOAN GÂRDA)
PROBA ORIGINALITĂŢII
(răspuns lui Petru-Ioan Gârda)
Un exeget, când te citi,
Strâmbă lehămeţit din nas:
- Dar Gârda oare cine-i fi?...
De ăştia dai la orice pas! (ION DIVIZA)
HOŢIA
Unii practică în viaţă
Meseria asta dură
Care rareori se-nvaţă
Ea, de obicei,…se fură! (ION MORARU)
CONSTATARE
În această conjunctură,
Lucru-i lesne constatat:
Hoţul de la hoţ nu fură…
Ambii fură…de la stat! (ION MORARU)
VEŞTI PROASTE
Această veste i-a cutremurat,
Şi ne acuză-acum de genocid,
Că-n România noastră de Ignat…
Comit aleşii…groaznic fratricid! (GEORGE EFTIMIE)
FEMEIA…ETERNA POVESTE
Femeia-i o făptură fină
Cu tocuri cui şi cu cercei,
Ea are-o aură divină
Şi mulţi măgari…în jurul ei! (GEORGE EFTIMIE)
CUNOAŞTEREA
E cea ce te-ajută să-ţi dai seama
Că ştii puţin, orice ar fi să fie,
Că eşti miop şi nu-i prea mare drama
Când faci şi tu, ca omul, vreo prostie!... (GHEORGHE BÂLICI)
LEACUL BĂTRÂNEŢILOR
M-am dus la băi, am stat la plajă,
Ca să-mi priască la iubit
Şi parc-aş fi atins de-o vrajă…
De-o vreme dorm mai liniştit. (GHEORGHE BÂLICI)
ANOMALIE (2)
O, Doamne, nu pot înţelege,
Cum să-mi explic această lege:
Din zece, nouă cunosc rostul
Şi totuşi şef le este prostul. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
BILANŢ
Privesc în urmă şi îmi spun:
Ce trist destin „după Crăciun”.
Trei decenii de oroare
Şi-un popor în hibernare. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CONSOLARE
Norocul m-a cam ocolit;
Acum, sunt stăpânit de-un dor:
Ca să nu fiu nefericit,
Accept să am norocul...chior! (MAX OPAIŢ)
UNUI ALCOOLIC
Fiind suspect de câtiva ani
De dependenţa de ,,natură",
Se plânge tot mai mult de bani,
Pe care-i dă pe...băutură! (MAX OPAIŢ)
UNUI POLITICIAN
Se gândea c-ar fi păcat,
(Dacă tot se poate!)
Să n-ajungă deputat
Dând mai mult din coate! (MAX OPAIŢ)
UNUI PENSIONAR LA STOMATOLOG
Am probleme cu dantura:
Strâng din dinţi, că rău mă doare
Când primesc lunar factura
Ce-i din ce în ce mai mare ! (MAX OPAIŢ)
DIALOG DAVID VALENTIN – ŞTEFAN BAŞNO ·
(PRUDENŢĂ EXTREMĂ)
Cum știu că sigur o să mor,
Pomeni, gropari, înmormântare,
Doar cu Speranța mă însor…
Fiindcă-i ultima ce moare! (DAVID VALENTIN)
Dar moare totuși și speranța...
De vrei ceva de veșnicie
La bancă fă o datorie…
Nemuritoare e creanța! (ŞTEFAN BAŞNO)
Te învăț o șmecherie
Să nu vină portărelu':
Poți scăpa de datorie,
Cu mutație la Bellu! (DAVID VALENTIN)
Asta e o sfârâială
Inventată-așa, din pix
Banca are filială
Chiar și dincolo de Stix! (ŞTEFAN BAŞNO)
DIALOG IULIAN BOSTAN – ŞTEFAN BAŞNO
(O PRIMĂVARĂ DE TOAMNĂ)
Noi ghiocei încep s-apară
În păru-mi de bărbat tomnatic,
Cu fiecare toamnă dară,
Devin tot mai...primăvăratic. (IULIAN BOSTAN)
Ei lasă, domnul Ionel ,
E alb dar este, ăsta-i scopul!
Mai grav e când rămâi cam chel
Și când te piepteni cu prosopul ...(ŞTEFAN BAŞNO)
Există și un adevăr
Cam cinic în a noastră viață
Te consolezi, pierzând din păr,
Că ai scăpat și de mătreață! (IULIAN BOSTAN)
FERICIRE ÎN CĂSNICIE
O femeie ce-i iubită
Şi-i plimbată pe alei,
Este foarte fericită
De nu dă de soţul ei. (VASILE MANOLE)
DEPĂŞIRE INTERZISĂ
Ca oricare soţ model
Două-amante-acuma are,
Plus nevasta, că-i fidel
Şi-astfel face o “triplare”. (VASILE MANOLE)
IATĂ CE-AM VOTAT: CIRC FĂRĂ PÂINE
Am votat ziua de mâine;
Ei se bat, nu-i prima oară,
Îi doare în fund de țară,
Ne dau circ, dar fără pâine. (DUMITRU BUJDOIU)
RAȚA VORBITOARE (Știri PRO-TV)
De-am avea așa o rață,
Să drăcuie pe oricine:
“Prostu’ naibii !”, ar fi bine,
I-am pune-o lu’ Cîțu-n față. (DUMITRU BUJDOIU)
IN LOC DE 4,5,6 ZERO CU LIECHTENSTEIN…
Rădoi vrea un atac nasol,
Fără vreun lipici la gol;
Markovici, asta-i e soarta,
Nici nu știe unde-i poarta. (DUMITRU BUJDOIU)
POLIȚAIUL ȘI BLONDA
- V-amendez, fără plăcere,
Aveți un sân la vedere;
- Mă scuzați, nu fac abuz,
Uitai plodu-n otobuz. ( DUMITRU BUJDOIU)
DEX-ul NAIBII, MISOGIN, NU ACCEPTĂ MASCULIN
La japiță, fufă, oafă,
Pițipoancă, hoașcă, ștoalfă,
Floșcotină, cotoroanță,
Baragladină, sau cață (DUMITRU BUJDOIU)
SĂ DOVEDEASCĂ EL CĂ NU E
Cum nu-ți place un partid:
Nu-i slugarnic, trompetist,
Nu-ți calcă urma bovid, -
Cum e toxic, extremist. (LERU CICOARE)
CUM SĂ IEȘIM DIN CRIZA GUVERNAMENTALĂ?
”Vom găsi o rezolvare
Ca să nu se rupă struna”
Spuse, ferm, șeful cel mare.
Doar că n-a găsit niciuna. (LERU CICOARE)
CÂND SITUAȚIA O CERE
Un guvern ostil menirii,
Ca să-l dai de-a berbeleacul,
Chiar și dacă-i contra firii,
Te faci frate și cu dracul. (LERU CICOARE)
SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE?
Să inventezi pericole bizare
Și să-ți blamezi și țara ce-o conduci
Ca să-ți asiguri propria salvare
Cu jalbe, pâre, monștri și măciuci? (LERU CICOARE)
UNA MAI BREAZĂ DECÂT ALTA?
Consimțire contra firii
Că se-opune țepuirii?
E cumva mai de bon ton
Arivism + ... ghinion? (LERU CICOARE)
DIN JUMĂTĂȚI SE FACE-NTREGUL
Semiateu, semicreștin,
Semiisteț, semicretin,
Un semidoct cum libro, blegul,
Și doar promiscuu pe de-a-ntregul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
Cinel-cinel
Neofil, neomarxist,
Neotip, neofascist,
Neohongweibing, păgânul,
Face pace doar cu Spânul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NUMAI NOI PRO, DÂNȘII ANTI
Antisemiți și xeno-, homofobi,
Antieuropeni, neofasciști...
Cum poți tu, Cerule, să nu-i reprobi,
La moțiune-apatic să asiști? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
OPOZIȚIE-N COALIȚIE
Cum văzură că premierul
O făcea pe vistierul
Cu doi bani în trei punguțe,
L-înfundară-n tărăbuțe. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
(PL)USERIȘTII +AUR-ARII PUN LA CALE DEMITEREA PREMIERULUI
Nu măselele de minte
Le-nchid drumul înainte.
Pur și simplu-i poartă-un dinte
Premierului pendinte. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA DEMITEREA PREMIERULUI PICĂ-NTREG GUVERNUL
„Noi rămânem, el să plece!”
Cer miniștrii (pl)useréi.
Moțiunea dacă trece,
Se călătoresc și ei. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
RELAȚII COMERCIALE CU MARILE ECONOMII ALE LUMII
Ni-i negoțul tare drag.
Nu-i în troc nicio hâtrie:
Exportăm lemnul de fag,
Importăm din gros ... sicrie. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ILUZIONIȘTI
Te-ntrebi, la selamét, adeseori,
Ce prețuri le plătim la furnizori
De-și umflă léfile la mii de euro?
N-ar fi să treacă și-un examen néuro? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DOINA CETĂȚEANULUI DE RÂND DISPERAT
Au erupt facturile curente,
Prețul s-a dublat la alimente,
Nu-mi pot procura medicamente...
Mor de grija-mi cei de la volan?
Ei se bat pe propriul ciolan. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE PLĂTEȘTE MANIPULAREA PRIVIND CREȘTEREA PREȚULUI LA GAZE ȘI ENERGIE?
Ne tot vin facturi umflate,
Tot orbécăie pricína
Și-n definitiv, în toate,
Tot clientul poartă vina. (NICOLAE MATCAȘ)
CONSUMATORUL DE ENERGIE E LA MILA CUI?
Guvernul ne explică în finéțuri
Ce-a cauzat explozia de prețuri,
În loc să-i controleze, evident,
Pe chiar producătorii de curent. (NICOLAE MĂTCAȘ)
EI PE SACUL CU BANI, NOI - CU TREI GOLOGANI
Furnizorii d'energie
Ne pocnesc la pălărie
Și ne duc cu prețuri grele
Pân' ne-om învăța cu ele. (NICOLAE MĂTCAȘ)