Loc de dat cu…EPIGRAMA (162)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (162)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Cu volumul  „Satana în sutană” (Editura „GrafiK-Art”, Botoşani, 2003), Costel Pricopie venea în faţa cititorilor cu cea de-a opta carte. Ea cuprinde fabule în proză care au fost numite de autor, într-un mod original,  „fabule prefăcute”.  Cele opt volume conţin exact 541 de fabule,cărora nouă ne place să le spunem „fabule pricopiene”, cu scopul declarat de a fi numite aşa într-o eventuală istorie literară.   După cum ne-a obişnuit cu arhitectura volumelor sale, şi acesta beneficiază de o astfel de împărţire. Un calup de FABULE în care întâlnim personaje animaliere şi un calup alcătuit din APOLOGURI în care întâlnim personaje umane. 

Pentru fabule, Costel Pricopie şi-a ales ca topos OGRADA, în sensul ei de unitate elementară, ca spaţiu pe care este proprietară o familie. În această ogradă convieţuiesc linguşindu-se şi păcălindu-se unii pe alţii: motani, găini, şoareci, dulăi, ţapi, măgari, capre, cocoşi, cai, boi,iepuri, oi etc.  Ograda este vizitată des, mai mereu încălcâdu-i-se legile, de către vulpi, vrăbii, arici, rândunele, berze, piţigoi, broaşte, nevăstuici, ţânţari  şi alte vieţuitoare. Fabulistul constată că, deşi mică ograda,  sistemul interrelaţional este complex.  Pacea este un lucru fragil, înţelegerile sunt sistematic încălcate. Aici este valabilă „legea junglei”, la loc de cinste fiind şi narcisismul, aventurismul şi grandomania.  Fiecare îşi alege prietenii pe măsura sa fizică şi morală. Legea celui mai puternic primează în orice acţiune de impunere a punctului de vedere, este cultivată intoleranţa.  Se poate spune că prima parte a cărţii este un veritabil eseu ce s-ar putea considera ca un tratat de logică a comportamentului de ogradă, ca reprezentare în micro a unui topos mai mare, cum ar fi chiar România. Să remarcăm, alături de alte fabule, pe cea intitulată „Măgarul s-a înhămat cu blândeţe la necazurile familiei”.

Pentru apologuri, Costel Pricopie şi-a ales un topos  ceva mai mare, spaţiul Botoşaniului. Autorul este  parte integrantă a toposului, este personaj chiar şi ne prezintă diabolice maşinării. Recunoaştem factori decizionali, înţelegem cum funcţionează sistemul relaţiilor şi intereselor, însă fabulistul lasă loc şi multor…subînţelesuri. Dacă în acest topos, cel al Botoşanilor, îl întâlnim pe autor ca CETĂŢEAN-FABULIST, în primul topos, cel al ogrăzii, îl recunoaştem în postura de GREIERE-ARTIST. Nu-i este confortabil în nici o situaţie şi de aceea, încă de la început ne somează: „Nu trageţi în greierele – fabulist!”. Problema fabulistului, în general, trebuie mai mult discutată, motiv pentru care autorul  constată: 1. „în fabulă nişte animale îşi pun la bătaie năravurile”; 2. „năravurile şi purtările alese se încaieră, se ciomăgesc, se trântesc, se luptă cu viclenie şi meşteşug”; 3. „să ştiţi o vorbă de la mine, numai prostul când aude sau citeşte o fabulă dă în mintea sa de bucluc, adică nu se deşteaptă şi mai intră şi cu ciubotele în mocirlă ca să se răfuiască în draci cu fabulistul”; 4. „m-am închipuit în locul fabulistului  şi am găsit dezlegarea: prea este mereu fericit! Şi asta pentru că atât linguşelile cât şi sudalmele, fabulistul le aude şi le simte cu sufletul împăcat şi senin”.

Cu acest volum, încă din 2003 Costel Pricopie ne atrăgea atenţia că ne ducem viaţa între FABULĂ şi APOLOG şi că transferul de caractere dintr-un topos în altul trebuie doar perceput la cel din proximitatea noastră.  Şi n-o putem face decât dacă suntem şi un pic de…fabulişti. Iar dacă nu suntem, atunci să respectăm fabulistul. Vremurile încep să ne lămurească, încet-încet, că fabulistul are dreptate. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

NOUĂ GUVERNARE

Am dorit, cu mic cu mare,

Şi-am luptat cum am ştiut,

S-avem nouă guvernare?

Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE))

 

DORINŢĂ

Un geniu eu aş vrea să fiu

Să ştiu ce-i metrul sau un cot

Ca Einstein fizică să ştiu

Şi ca Roberta să socot! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

AVERTISMENT

Cea mai toxică legumă

Cu tâmpenii fel de fel

Vă spun sincer, nu e glumă,

Este varza din Bruxelles. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

MERITUL DNA

S-apară faţa României freş,

Cercînd a scoate – sigur, nu-i uşor –

Gunoaie care stau demult sub preş

Şi deranjează… pe stăpînii lor. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

VINOTEST

Amicul, şeful sau vecinul,

Îl poţi ghici privind vreodată

Cu cîtă poftă soarbe vinul...

Ca boul apa din găleată. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

UNOR ŞAHIŞTI

Cine azi să-I mai aclame

Pentru-a lor nesăbuinţă:

Au făcut un schimb de dame

Şi apoi…de locuinţă! (VASILE LARCO)

 

DEZIDERAT

Pretenţios ca alţii nu-s,

Am o dorinţă, doar, banală:

Să pot dormi o noapte-n plus

În casa mea memorial! (VASILE LARCO)

 

OBICEIUL CELOR DE LA PUTERE

Sunt deștepți, făr'de simțire

Și ne-mping mereu din urmă;

Simt, că-n româneasca fire,

Este spiritul de turmă.(CONSTANTIN PROFIR)

 

EFICACITATE ECONOMICĂ

Degeaba ni s-au dat talanți,

Căci misia nu-i dusă-n lume:

Fiindcă-ai noștri petulanți

Sunt toți grăbiți ca să-i consume.(CONSTANTIN PROFIR)

 

UNUI CUNOSCUT

De la prostul promovat

Nu mai poţi avea pretenţii,

Că-ntre timp şi-a inhibat

Chiar şi bunele intenţii.(GRIGORE COTUL)

 

DEZNĂDEJDE

Cum proştii calea ne-o arată,

Motive să mă bucur nu-s,

Deci, cred că n-am fost niciodată,

Atât de bine…indispus. (GRIGORE COTUL)

 

GÂNDEŞTE REALIST

Pe drumul vieţii, trecător

Având azi traiul unui câine,

Nu te gândi la viitor

Ci doar la ziua cea de mâine! (ELENA MÂNDRU)

 

CĂI DIFERITE PENTRU SOŢI

Drumuri către scumpe-amante

Trec doar prin restaurante,

Iar acelea cu soţii

Prin bodegi şi berării. (ELENA MÂNDRU)

 

CE-I DREPT, ÎI DREPT!

Eu nu am plagiat, ca fleţii –

Pe lângă „mare”, „genial”,

Întotdeauna exegeţii

Au spus: „un tip original!” (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

PROBA ORIGINALITĂŢII

(răspuns lui Petru-Ioan Gârda)

Un exeget, când te citi,

Strâmbă lehămeţit din nas:

- Dar Gârda oare cine-i fi?...

De ăştia dai la orice pas! (ION DIVIZA)

 

HOŢIA

Unii practică în viaţă

Meseria asta dură

Care rareori se-nvaţă

Ea, de obicei,…se fură! (ION MORARU)

 

CONSTATARE

În această conjunctură,

Lucru-i lesne constatat:

Hoţul de la hoţ nu fură…

Ambii fură…de la stat! (ION MORARU)

 

VEŞTI PROASTE

Această veste i-a cutremurat,

Şi ne acuză-acum de genocid,

Că-n România noastră de Ignat…

Comit aleşii…groaznic fratricid! (GEORGE EFTIMIE)

 

FEMEIA…ETERNA POVESTE

Femeia-i o făptură fină

Cu tocuri cui şi cu cercei,

Ea are-o aură divină

Şi mulţi măgari…în jurul ei! (GEORGE EFTIMIE)

 

CUNOAŞTEREA

E cea ce te-ajută să-ţi dai seama

Că ştii puţin, orice ar fi să fie,

Că eşti miop şi nu-i prea mare drama

Când faci şi tu, ca omul, vreo prostie!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

LEACUL BĂTRÂNEŢILOR

M-am dus la băi, am stat la plajă,

Ca să-mi priască la iubit

Şi parc-aş fi atins de-o vrajă…

De-o vreme dorm mai liniştit. (GHEORGHE BÂLICI)

 

ANOMALIE (2)    

O, Doamne, nu pot înţelege,

Cum să-mi explic această lege:

Din zece, nouă cunosc rostul

Şi totuşi şef le este prostul. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

BILANŢ   

Privesc în urmă şi îmi spun:

Ce trist destin „după Crăciun”.

Trei decenii de oroare

Şi-un popor în hibernare. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

CONSOLARE

Norocul m-a cam ocolit;

Acum, sunt stăpânit de-un dor:

Ca să nu fiu nefericit,

Accept să am norocul...chior! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI ALCOOLIC

Fiind suspect de câtiva ani

De dependenţa de ,,natură",

Se plânge tot mai mult de bani,

Pe care-i dă pe...băutură! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI POLITICIAN

Se gândea c-ar fi păcat,

(Dacă tot se poate!)

Să n-ajungă deputat

Dând mai mult din coate! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI PENSIONAR LA STOMATOLOG

Am probleme cu dantura:

Strâng din dinţi, că rău mă doare

Când primesc lunar factura

Ce-i din ce în ce mai mare ! (MAX OPAIŢ)


DIALOG  DAVID VALENTIN – ŞTEFAN BAŞNO   ·
(PRUDENŢĂ  EXTREMĂ) 

Cum știu că sigur o să mor,
Pomeni, gropari, înmormântare,
Doar cu Speranța mă însor…
Fiindcă-i ultima ce moare! (DAVID VALENTIN)

Dar moare totuși și speranța...
De vrei ceva de veșnicie
La bancă fă o datorie…
Nemuritoare e creanța! (ŞTEFAN BAŞNO)

Te învăț o șmecherie
Să nu vină portărelu':
Poți scăpa de datorie,
Cu mutație la Bellu! (DAVID VALENTIN)

Asta e o sfârâială
Inventată-așa, din pix
Banca are filială

Chiar și dincolo de Stix! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DIALOG IULIAN BOSTAN – ŞTEFAN BAŞNO

(O PRIMĂVARĂ DE TOAMNĂ)

Noi ghiocei încep s-apară

În păru-mi de bărbat tomnatic,

Cu fiecare toamnă dară,

Devin tot mai...primăvăratic. (IULIAN BOSTAN)

Ei lasă, domnul Ionel ,

E alb dar este, ăsta-i scopul!

Mai grav e când rămâi cam chel

Și când te piepteni cu prosopul ...(ŞTEFAN BAŞNO)

 

Există și un adevăr

Cam cinic în a noastră viață

Te consolezi, pierzând din păr,

Că ai scăpat și de mătreață! (IULIAN BOSTAN)

 

FERICIRE ÎN CĂSNICIE

O femeie ce-i iubită

Şi-i plimbată pe alei,

Este foarte fericită

De nu dă de soţul ei. (VASILE MANOLE)

 

DEPĂŞIRE INTERZISĂ

Ca oricare soţ model

Două-amante-acuma are,

Plus nevasta, că-i fidel

Şi-astfel face o “triplare”. (VASILE MANOLE)

 

IATĂ CE-AM VOTAT: CIRC FĂRĂ PÂINE
Am votat ziua de mâine;
Ei se bat, nu-i prima oară,
Îi doare în fund de țară,
Ne dau circ, dar fără pâine. (DUMITRU BUJDOIU)


RAȚA VORBITOARE (Știri PRO-TV)
De-am avea așa o rață,
Să drăcuie pe oricine:
“Prostu’ naibii !”, ar fi bine,
I-am pune-o lu’ Cîțu-n față. (DUMITRU BUJDOIU)


IN LOC DE 4,5,6 ZERO CU LIECHTENSTEIN…
Rădoi vrea un atac nasol,
Fără vreun lipici la gol;
Markovici, asta-i e soarta,
Nici nu știe unde-i poarta. (DUMITRU BUJDOIU)


POLIȚAIUL ȘI BLONDA
 - V-amendez, fără plăcere,
Aveți un sân la vedere;
 - Mă scuzați, nu fac abuz,
Uitai plodu-n otobuz. ( DUMITRU BUJDOIU)


DEX-ul NAIBII, MISOGIN, NU ACCEPTĂ MASCULIN
La japiță, fufă, oafă,
Pițipoancă, hoașcă, ștoalfă,
Floșcotină, cotoroanță,
Baragladină, sau cață (DUMITRU BUJDOIU)
 

SĂ DOVEDEASCĂ EL CĂ NU E

Cum nu-ți place un partid:

Nu-i slugarnic, trompetist,

Nu-ți calcă urma bovid, -

Cum e toxic, extremist. (LERU CICOARE)

 

CUM SĂ IEȘIM DIN CRIZA GUVERNAMENTALĂ?

”Vom găsi o rezolvare

Ca să nu se rupă struna”

Spuse, ferm, șeful cel mare.

Doar că n-a găsit niciuna. (LERU CICOARE)

 

CÂND SITUAȚIA O CERE

Un guvern ostil menirii,

Ca să-l dai de-a berbeleacul,

Chiar și dacă-i contra firii,

Te faci frate și cu dracul. (LERU CICOARE)

 

SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE?

Să inventezi pericole bizare

Și să-ți blamezi și țara ce-o conduci

Ca să-ți asiguri propria salvare

Cu jalbe, pâre, monștri și măciuci? (LERU CICOARE)

 

UNA MAI BREAZĂ DECÂT ALTA?

Consimțire contra firii

Că se-opune țepuirii?

E cumva mai de bon ton

Arivism + ... ghinion? (LERU CICOARE)

 

DIN JUMĂTĂȚI SE FACE-NTREGUL

Semiateu, semicreștin,

Semiisteț, semicretin,

Un semidoct cum libro, blegul,

Și doar promiscuu pe de-a-ntregul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

Cinel-cinel

Neofil, neomarxist,

Neotip, neofascist,

Neohongweibing, păgânul,

Face pace doar cu Spânul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NUMAI NOI PRO, DÂNȘII  ANTI

Antisemiți și xeno-, homofobi,

Antieuropeni, neofasciști...

Cum poți tu, Cerule, să nu-i reprobi,

La moțiune-apatic să asiști? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

OPOZIȚIE-N COALIȚIE

Cum văzură că premierul

O făcea pe vistierul

Cu doi bani în trei punguțe,

L-înfundară-n tărăbuțe. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

(PL)USERIȘTII +AUR-ARII PUN LA CALE DEMITEREA PREMIERULUI

Nu măselele de minte

Le-nchid drumul înainte.

Pur și simplu-i poartă-un dinte

Premierului pendinte. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

LA DEMITEREA PREMIERULUI PICĂ-NTREG GUVERNUL

„Noi rămânem, el să plece!”

Cer miniștrii (pl)useréi.

Moțiunea dacă trece,

Se călătoresc și ei. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

RELAȚII COMERCIALE CU MARILE ECONOMII ALE LUMII

Ni-i negoțul tare drag.

Nu-i în troc nicio hâtrie:

Exportăm lemnul de fag,

Importăm din gros   ... sicrie. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ILUZIONIȘTI

Te-ntrebi, la selamét, adeseori,

Ce prețuri le plătim la furnizori

De-și umflă léfile la mii de euro?

N-ar fi să treacă și-un examen néuro? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DOINA CETĂȚEANULUI DE RÂND DISPERAT

Au erupt facturile curente,

Prețul s-a dublat la alimente,

Nu-mi pot procura medicamente...

Mor de grija-mi cei de la volan?

Ei se bat pe propriul ciolan. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CINE PLĂTEȘTE MANIPULAREA PRIVIND CREȘTEREA PREȚULUI LA GAZE ȘI ENERGIE?

Ne tot vin facturi umflate,

Tot orbécăie pricína

Și-n definitiv, în toate,

Tot clientul poartă vina. (NICOLAE MATCAȘ)

 

CONSUMATORUL DE ENERGIE E LA MILA CUI?

Guvernul ne explică în finéțuri

Ce-a cauzat explozia de prețuri,

În loc să-i controleze, evident,

Pe chiar producătorii de curent. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

EI PE SACUL CU BANI, NOI - CU TREI GOLOGANI

Furnizorii d'energie

Ne pocnesc la pălărie

Și ne duc cu prețuri grele

Pân' ne-om învăța cu ele. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Concursul de jurnalism „Botoșani, Orașul Meu Drag” (B.O.M.D) și-a desemnat pentru a șaptea oară câștigătorii

Marţi, 28 Septembrie 2021
238

Emoție și mult suspans la festivitatea de premiere a concursului de jurnalism pentru copii și adolescenți „Botoșani, Orașul Meu Drag” (B.O.M.D.), aflat anul acesta la cea de-a VII-a ...

SHARE HERITAGE, finalizarea unui proiect transfrontalier de succes

Marţi, 28 Septembrie 2021
225

Asociația Grupul de Acțiune Locală “Valea Bașeului de Sus”, cu sediul în orașul Săveni, județul Botoșani, anunță finalizarea proiectului “Rediscover our cultural heritage through ...

Dezastru evitat de pompierii dorohoieni

Marţi, 28 Septembrie 2021
173

Un incendiu izbucnit la un depozit de furaje, a fost stins, luni seară, înainte să producă pagube materiale însemnate pentru două familii din satul Corjăuți, comuna Hilișeu – ...