Loc de dat cu…EPIGRAMA (147)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (147)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Vrei să spui un adevăr? Să scoţi în relief acţiuni umane contrare moralei? Nu e suficient să scrii o epigramă, scrie şi o fabulă! Aşa pare a ne spune Gheorghe Gurău prin recentul său volum „Cu masca pe căciulă” (Editura „Pim”, Iaşi, 2021; cuvânt înainte: Ion Manea). Este, după ştiinţa mea,  a patra carte de fabule cu semnătura acestui autor de o complexitate ideatică aparte.  Arhitectura fabulelor relevă nota specifică acestui fabulist, aceea de a ataşa şi un plan explicativ separat de predominanţa  slash-urilor, de a face o inserţie a rimelor în text şi de a se abate de la cutuma ritmului.   Triunghiul relaţional PROTAGONIST – ANTAGONIST CITITOR este specific şi fabulelor lui Gheorghe Gurău. Acţiunile opuse ale primelor  două componente ale triunghiului conduc spre morala din final, obligând cititorul la reflecţii.  Dacă întregul eşafodaj dat de palierul acţiune-reacţiune localizează o fabulă în trecut, la Gheorghe Gurău predomină prezentul.  Aş putea adăuga în plus că fabula  autorului în discuţie se supune unui principiu pe care îl explică bine fizica, cel al acţiunii şi reacţiunii: Puricele profitor… - „Un purice / profitor din fire // trăia / câtă nesimţire// de azi pe mâine / în blana unui câine, // dulău de rasă / crescut în casă, // de un stăpân cu milă / cu bani, cu vilă, // garaj, maşină, / piscină la parter // Trai de boier… / n-am ce să zic!... // Nu trebuie decât / să pişte-un pic // şi-atât!... / în rest nimic!... // Şi-asigurase-un mod // de trai comod, / confort sporit, // de parazit / dus în spinare !... // nu era el un …oarecare!...// Găsiţi cumva asemănare // în prezent / cu vreun adolescent?!”

Fabulele lui Gheorghe Gurău urmează  algoritmului   pe care l-a propus Lessing  şi care defineşte această creaţie: a) „proiectăm o propoziţie morală generală pe un caz deosebit”; b) „acordăm acestui caz deosebit credit”; c) „compunem pe baza lui o poveste în care poziţia morală se recunoaşte”.  Pe această logică au fost create toate fabulele, interesantă fiind modalitatea  de folosire a  diasirmelor în relaţia protagonist – antagonist şi asta în accepţiunea lor mai dură în sensul existenţei unor contradicţii între lauda aparentă şi persiflarea fără ocolişuri pe care o sugerează dialogul personajelor: Mătura şi măturoiul – „O mătură d casă / alintată // şi lăsată de obicei la intrare // i se adresă unui măturoi / mai mare // de ogradă, de curte / fără măcar să vadă / că beţele sale îi sunt mai scurte //  şi că degeaba i-ar ridica osanale // celui ce îşi face treaba / prin măturare // de praf şi ţărână!... // - Te dai mare / şi de asemenea în vână // tu măturoi / ce doar / tu eşti în stare // să strângi gunoiul / la întâmplare // pe când eu… / uită-te în jurul meu // şi ai să vezi / că sunt o mătură fină // adun doar / urme de făină  // mă simt ca într-un budoar // pe când tu… / stai singur în ogradă // şi cine oare / să mite vadă!... // Măturoiul atât apucă să spună: // - Asta-i bună / eu mătur mai cu spor // deşi… / suntem aceeaşi piesă de schimb // la…noul nostru-aspirator!...”

Cititorul acestei cărţi întâlneşte  câteva personaje singure şi care dialoghează  cu sinele lor. E de remarcat aici posibilitatea pe care o dă  fabulei Gheorghe Gurău  de  a analiza structuri de identitate ale personalităţii eroilor  prin ei înşişi.  Cele douăsprezece „poveşti” intitulate  Povestea porcului, la care se adaugă alte două care au  ca protagonist acelaşi animal,  nu ne conduc spre universul magiei propus de Creangă, cum am putea crede,  ci spre o identificare a ceea ce este nediferenţiat în psihicul uman, sau cum ar spune psihologii, a acelor impulsuri primare. Pe acest punct de vedere  se pot  citi Cioara vopsită,  Puricele profitor,  Calul putere,  Câinele de pază şi încă alte câteva.

Cum, până la urmă, pentru mulţi importantă e morala, aceasta e pusă pe placul meu, în epimitio,  ea alternând forma explicită cu cea implicită, la care se adaugă un comic de situaţie previzibil. În fabulă, Gheorghe Gurău are evidente puseuri de nonconformism, ceea ce e foarte bine. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

SECRETUL CĂSNICIEI

Potrivirea-i un tezaur,

E-al destinului cadou:

Ea-i Fecioară, el e Taur,

Dar cu ascendent în bou. (GRIGORE COTUL)

 

REFLEX NECONDIŢIONAT

E faptul clar şi demonstrat:

Bărbaţii-s de apreciat

Că pot să creadă în femei,

Când ele nu mai cred în ei. (GRIGORE COTUL)

 

DIN VIAŢA LUI PĂSTOREL

O rimă pentru „Păstorel”

Găsi maestrul: „păhărel”,

Iar pentru cei cheflii, ştim noi,

Perfecta rimă e…butoi! (VASILE LARCO)

 

UNUI VANITOS

Se dau prea importanţi destui sub soare,

Şi nu poţi ca să-i schimbi sub nici un chip;

Precum se crede firul de nisip

Moştenitorul muntelui în mare! (VASILE LARCO)

 

VIAȚĂ GREA

Fiind burlac, gustam doar carne macră,

Dar astăzi o regret căci mult mă doare:

Ați mai văzut vreun umorist pe care

Să nu-l fi inspirat iubita-i soacră?! (EUGEN DEUTSCH)

 

RĂDĂCINI ADÂNCI

Deși a generat și căi nefaste,

Poligamia - vis corupător -

Fu inventată chiar de Creator

Când l-a dotat pe-Adam cu-atâtea coaste.(EUGEN DEUTSCH)

 

CE ȘTIU DESPRE FEMEI (?)

Știu despre ele doar un pic:

Că, de-s frumoase, îmi cam plac;
Câte despre rest, nu zic nimic...

Doar de-aceea sunt burlac! (EUGEN DEUTSCH)

 

SUNT GREU ROMÂNII DE PORNIT

Or fi ‒ să neg e de prisos ‒

Dar dacă stai să te gândeşti,

Ar fi păcat să îi porneşti…

Că stau atâta de frumos! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

POTRIVIRE

O fac să râdă-ntreaga zi cât ţine

Dar cum noi facem totul împreună,

Atuncea când ne spunem „noapte bună”,

E rândul ei... să facă râs de mine! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

MĂRUL DISCORDIEI

Pentru biblicul păcat -

Fructului, gustându-i seva -

Mărul Raiului ne-a dat

Pe a noastră mamă, Eva.(MIHAI HAIVAS)

 

SELECȚIE 

Când legile în țară-s dure,

Nu pot aleșii tot ce-ar vrea:

Fricoșii, nu mai pot fura,

Escrocii, nu pot să nu fure! (MIHAI HAIVAS)

 

„CONCURENȚĂ” NEFERICITĂ

Se observă momentan,

științe medicale,

Dar și boli ce sunt letale

Se dezvoltă simultan.(MIHAI HAIVAS)

 

ÎN FLAGRANT!

Iubita sa, de sub polog,

Rosti cu glasul cam confuz:

Mi-a spus că e futurolog

Şi n-am putut să îl refuz! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PEŞTERA MUIERII

Fără stalactite,

Bine epilată,

Dar şi parfumată,

Te uimeşti ce-înghite! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

BALADĂ VECHE, REVIZUITĂ

Nu-mi mai spune nimeni lotru,

Sunt acum investitor;

N-am furat un lemn din codru,

L-am dat tot străinilor. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

RĂSTURNAREA VALORILOR

Somnul raţiunii naşte

Monştri dar, de câţiva ani,

Lumea nu mai recunoaşte

Dacă-s sacri sau profani! (ION MORARU)

 

PAUPERIZARE

În această viaţă grea

Azi se schimbă, zi de zi,

Raţiunea de - “a avea”

Cu aceea de “a fi”! (ION MORARU)

 

INTEGRARE

Europenii ne-au tot sprijinit

Cu sfaturi bune pentru integrare

Şi viaţa parcă s-a mai ieftinit,

Va fi-n curând…chiar fără de valoare! (GEORGE EFTIMIE)

 

INTEGRARE

Românul spre surpriza tuturor

E bucuros şi împăcat cu soarta,

S-a integrat în UE binişor

Că e demult…obişnuit cu “Poarta”! (GEORGE EFTIMIE)

 

O NENOROCIRE NU VINE NICIODATĂ SINGURĂ 

Nenorocirea n-are interval

O definesc anume trăsături,

Că  pandemia vine ca un  val...

Dar și guvernul vine cu măsuri! (GEORGE EFTIMIE)

 

DIETĂ    

La case mari se mai petrec ospețe,

Noi cu sparanghel ne tot amăgim

Și înjurăm, dar pentru frumusețe

Vreo patru ani... păstrăm acest regim!(GEORGE EFTIMIE)

 

VACCINUL ANTICOVID 

SE POATE PROCURA ŞI DE PE NET   

Vaccinul său când s-a imunizat

S-a dovedit a fi un „surogat”,

Covidul - când se duse la spital -

S-a dovedit a fi „original”! (GEORGE EFTIMIE)

 

ÎNVĂŢĂMINTE 

Toți recunosc că se putea mai bine

Ca țara să-aibă-n lume drumul său,

Aleșii noștri care nu-s oricine,

Ne-arată că se poate... și mai rău!(GEORGE EFTIMIE)

 

TIPICARUL  

E omul doct, cum rar găseşti,

Nu-i filfizonul de boemă:

Cu el oricând te plictiseşti,

Pe orice temă! (ION DIVIZA)

 

ADEVĂRUL ŞI MINCIUNA   

Minciuna, bine dichisită,

E totdeauna răsplătită,

Iar adevăru-i gol-goluţ,

Căci nu-i dă nimeni un bănuţ. (ION DIVIZA)

 

VEDETA  

Acceptă piese noi
Dar cere în contracte
Un partener de soi
Şi măcar patru acte. (ION DIVIZA)

 

POLITICIENII NOŞTRI

Destoinici fii ai Patriei şi încă

Îndrăgostiţi de plaiul strămoşesc,

Se-ngraşă pe la mese cât mănâncă;

De se mănâncă, parcă mai slăbesc… (GHEORGHE BÂLICI)

 

OBICEI

La noi în ţară, de la caz la caz,

E răspândit sărutul pe obraz,

Cu unica excepţie, se pare,

Doar pentru-acela care nu-l mai are… (GHEORGHE BÂLICI)

 

POLITICIENII ROMÂNI

Li-i una vorba, alta fapta

Şi ne menţin în sărăcie,

Că fac politică de dreapta

Cu foarte multă stângăcie. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

JUDECÂND LA RECE…

Cu cât cheltuieşte să „crească”

Un singur ales – cred că ştiţi –

O ţară-ar putea să hrănească

O mie de oameni cinstiţi. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

INVESTIŢII PE MAIDAN

Un maidanez, pe un maidan,

Un dezolant teren viran,

Şi-a tras mândreţe de vilan –

Prinsese-un os european. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

MUSCOII SEDENTARI

Doi muscoi agorafobi,

De o lună stau în casă

Leneşi, ezitând să iasă

La distribuit microbi. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

TEZAURUL DE LA MOSCOVA

A vorbit domn’ Preşedinte

Foarte mult de-acest tezaur,

Până şi-a adus aminte

Că „tăcerea e de aur”. (VASILE MANOLE)

 

UNUI LIDER POLITIC

Face baie de mulţime

Şi e foarte mulţumit,

Iar a fost la înălţime

Şi-a scăpat nesăpunit. (VASILE MANOLE)

 

ANTITERORISM

Găsindu-mi cartea-n valijoară,

Un vameş de la Tel Aviv,

M-a expulzat urgent în ţară

Că am umorul exploziv! (VALENTIN DAVID)

 

ROATA SOVIETICĂ

Un rus, trimis de Aghiuţă,

Cu uniformă şi bocanc,

Nu-i roata-a cincea la căruţă…

Ci o şenilă de la tanc! (VALENTIN DAVID)
 

JURĂMÂNTUL   

E-o datorie ostășească

Sub steagul patriei depus;

El, comandatul să trăiască…

Cu cine însă nu s-a spus! (GHEORGHE GURĂU)

 

KIMONOUL    

E-o culoare, la derută

Ce maschează adevărul;

Sau la militari ținută

Iarna, când îți cade părul! (GHEORGHE GURĂU)

 

LOCOTENENTUL   

El, gradat, e în formare,

În armată-i tinerel;

Are obligații, n-are

Toți ceilalți sun peste el! (GHEORGHE GURĂU)

 

DOLEAN ŢĂ  

Vreau să fiu şi eu un domn

Şi vă spun cu gând curat:

Am, aşa, în mine-un somn...

Că m-aş face deputat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LA  BEŢIE  

După ce-am băut, amice,

Privesc oglinda. Fără cioace

Mă văd tânăr şi ferice.

Mai toarnă, vinul ăsta-mi place. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DORINŢĂ HIBERNALĂ    

-Vreau săniuţă, fiul m-a rugat,

Privindu-mă cu ochii lui căprui

Şi i-am răspuns, desigur, supărat,

Că votca nu e pentru vârsta lui. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

RAPSOD RECUNOSCUT

Ca rapsod adevărat,

Şi cînd ninge, şi când plouă,

Dintre…Doinele din sat

Fluieră una sau două. (GIREL BARBU)

 

UNUI POLITICIAN

(Scopul scuză mijloacele!)

Umblând de-a lungul şi de-a latul,

Un singur gând avea în minte:

Să-nveţe să accepte blatul,

Ca să ajungă ...PREŞEDINTE! (MAX OPAIŢ)

 

"CULTURĂ POLITICĂ"

În Parlament, azi vezi de toate;

Doar microfonul mai îndură .

Mai sunt şi care dau din coate,

Pe lângă alţii care ...fură! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI INS PLIN DE SINE

Când la concurs s-a prezentat,

Gândea, din start, că e în top,

Dar, la final, a constatat,

Că nu era , decât în...plop! (MAX OPAIŢ)

 

DILEMĂ

După mine, omul care

Comentează fără rost,

Când o ţine sus şi tare,

Pare mai degrabă...prost! (MAX OPAIŢ)

 

DE LA MIC LA MARE, DAR DUPĂ VOTARE
Cu salarii “costelive”,
Șuții se plimbă-n Maldive,
Se scaldă-n bani, în ocean;
Proștii se spală-n lighean. (DUMITRU BUJDOIU)


METODA U.CRAIOVA-1948
Când fuseră promovați,
Fură dați afară;
Să se-aplice, bunăoară,
Și la guvernanți. (DUMITRU BUJDOIU)

CA FILOLOG, RESPECT GRAMATICA
Nu sunt omul misogin,
Dar accept, corect, nuanța,
Că, nici “japița”, nici “cața”,
Nu au genul masculin. (DUMITRU BUJDOIU)


LA FARMACIE
- Doamnă, nu vă rușinați,
Eu am priapism, ce- mi dați?
 - Ioi, dacă-am colabora,
Whisky, fripturici, cafea. (DUMITRU BUJDOIU)

MULȚI SOȚI AR TREBUI SĂ-ȘI STIMEZE SOACRELE
Știa bine soacră-mea

Pe cine crescuse ea;
Chiar și-n ușa Primăriei,
S-a opus căsătoriei. (DUMITRU BUJDOIU)

 

PUSEU DE SINCERITATE   

Străini și răi ca niște spâni,

Dugoși la orice înțelegeri

Și mândri că suntem români

O dată numai: la alegeri. (Leru Cicoare)

 

DESANTUL MINIŞTRILOR

(la centrele de vaccinare)

Trimițându-ni-i rădaște,

Buni de pus la metereze,

Toți veni-vor ca la moaște:

Musai să se vaccineze. (Leru Cicoare)

 

NU-I MAI NIMERIT LA FIRUL IERBII  

Când să-i scoată la alegeri,

Umblă toți din poartă-n poartă,

Altfel intră la imergeri.

La vaccinuri nu se poartă? (Leru Cicoare)

 

ONG-urile,

(sinecuri pentru politicieni?)

Sunt puzderii. Au în apărare

Dreptuile-ne de cetățeni,

Dar de ce-s, de fapt, conduse oare

Exclusiv de   ... politicieni? (Leru Cicoare)

 

PERFIDUL  SARS-CoV-2

Insolit coronavirus,

Parc-ar fi pe cer un cirus:

La pelerinaj dispare,

Când e festival - apare. (Leru Cicoare)

 

CÂND EŞTI NELALOCUL TĂU    

Ca la biliard o mancă

Soarta unui saltimbanc:

N-ai intrat bine la bancă

Și-ai intrat pe loc în   ...banc. (Nicolae Mătcaș)

 

SINECURĂ

(pentru reprimarea protestelor?)

August. Jar. La pult, bărbată,

Ne-a scăldat și ne-a gazat.

Cum să nu-i dai drept răsplată

Un salariu gras   ... la stat? (Nicolae Mătcaș)

 

CĂRUŢAŞULUI-ŞEF   

Când i-nhami la atelaj,

Nu le dai și mintioara

Că Zalăul nu-i Sălaj,

Nici Suceava - Hunedoara? (Nicolae Mătcaș)

 

GLORIOASA POLIŢIE ROMÂNĂ

(în stare de alertă)

Raportând cu morgă proletară

Câte-amenzi în țară au fost date,

Tac de-odată - să nu dea în bară -

Când i-ntrebi: Dar sume colectate? (Nicolae Mătcaș)

 

CĂ DE CE-AR MAI FI ALEŞI?   

Vaccinați, doar la concert

Distanțați, cu mască.

La guleai, în Parlament,

Cum să se căznească? (Nicolae Mătcaș)

 

DNA NU DOARME

Tot băgând fictiv în pâine,

Căci trăgeau, de fapt, o țeapă,

Chiar și Apele Române

Au intrat ușor la   ... apă. (Nicolae Crihăneanu)

 

EXAGERARE

(la limita legii)

Când reclama la vaccin

Presupune o rigoare,

Cum de-n țarcul carpatin

Se întrec la propagare? (Nicolae Crihăneanu)

 

RACUL, BROASCA ŞI O ŞTIUCĂ

(despre eliminarea unor restricții)

Un ministru-anunță una,

Un prefect alta fumează,

Prim-ministru-ntinde struna...

Iar votantul îi    ... taxează. (Nicolae Crihăneanu)

 

NECAZ PE CAP DE GRANDOMAN   

Și-a făcut singur statuie

(Greu s-aștepți posteritatea)

Și de-atunci - numai cucuie:

Loc - doar la    ... „Eternitatea”! (Nicolae Crihăneanu)

 

CE MI-E TANDA, CE MI-E MANDA     

Când la cap ești mototol,

La cultură - gol chistol,

Poți ușor pe Eminescu

Să-l confunzi cu Cutărescu. (Nicolae Crihăneanu)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

VERSURI DIN STRADĂ: Copii... De Constantin Apostol

astăzi, 21:00
16

La ceasurile serii publicăm o nouă poezie venită pe adresa de e-mail a redacției. Vă dorim lectură plăcută.***COPIIde Constantin Apostol...of copile cât mi-e de greu...

Invitatul de la Știri - Eugen Țurcanu, directorul DSPSA Botoșani

astăzi, 20:00
61

„Invitatul de la Știri” a fost astăzi Eugen Țurcanu, directorul Direcției de Servicii Publice, Sport și Agrement de la Botoșani.Eugen Țurcanu a vorbit despre managementul de la ...

Ministrul Educației: „Mă pronunţ clar în favoarea deschiderii şcolii cu prezenţă fizică pentru toţi elevii”

astăzi, 19:21
74

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat că este în favoarea deschiderii noului an şcolar cu prezenţă fizică pentru toţi elevii.„Neavând niciun glob de cristal...