În anul 2007, Constantin şi Ştefan Z. au beneficiat de o despăgubire de 479.247 de lei cu titlu de compensaţii pentru bunurile bunicilor materni ce o fost deportaţi din localitatea Troiţa. Decizia de despăgubire a fost dată de Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii nr 290/2003, în anul 2007.
Pentru că nu şi-au primit banii, au trecut la executarea silită a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. În timpul executării silite, vicepreşedintele ANRP a adoptat o decizie în sensul reanalizării, cu propunerea de revocare, a hotărârii date în 2007. Astfel, Comisia pentru Aplicarea Legii 290/2003 a dat o nouă decizie, în 2017, prin care s-a respins cererea de despăgubire.
Moştenitorii familiei deportate au deschis mai multe acţiuni în instanţă şi au obţinut o primă victorie în sensul în care instanţa a admis suspendarea executării celei de-a doua decizii a comisiei, ce le respingea dreptul la despăgubiri. Un alt dosar aflat pe rol priveşte anularea întregii decizii date în cursul anului trecut.
"Referitor la prevenirea unei pagube iminente, reține definiția dată de art. 2 al. 1 lit. ș din Legea 554/2004 potrivit căreia paguba iminentă semnifică prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Instanța constată că și această condiție este îndeplinită prin aceea că punerea în executare silită a unei sume considerabile este de natură să afecteze grav patrimoniul acestora. În aceste condiții, apreciază instanța că singura modalitate în care s-ar putea preveni cauzarea unei pagube iminente în patrimoniul reclamanților, este suspendarea efectelor actului administrativ reprezentat de Hotărârea dată de Comisia pentru Aplicarea Legii nr.290/2003 din cadrul Instituției Prefectului Județului Botoşani", se arată în decizia instanţei.