Închisoare cu executare pentru Elena Udrea și Ioana Băsescu pentru corupție

Închisoare cu executare pentru Elena Udrea și Ioana Băsescu pentru corupție

   Sursa foto: GDS.ro

Elena Udrea a fost condamnată azi la 8 ani de închisoare de Curtea de Apel BucureÈ™ti în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009, potrivit sentinÈ›ei citite de instanță. Udrea a fost găsită vinovată de È™apte fapte.

Și Ioana Băsescu, fiica fostului preÈ™edinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare. În acelaÈ™i dosar, jurnalistul Dan Andronic a fost achitat.

Sentințele pot fi atacate la Curtea Supremă.

În plus, instanÈ›a a decis confiscarea a 700.000 de lei de la Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării È™i fost consilier prezidenÈ›ial în mandatul lui Traian Băsescu.

 

În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanÅ£a supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale ÅŸi Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită ÅŸi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale ÅŸi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preÅŸedinte al Consiliului JudeÅ£ean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preÅŸedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare ÅŸi instigare la spălarea banilor ÅŸi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare.

Procurorii menÅ£ionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenÅ£iale, au fost colectate sume de bani provenite din infracÅ£iuni de corupÅ£ie, delapidare ÅŸi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Legătura dintre persoanele care obÅ£ineau banii pe cale nelegală ÅŸi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaÅ£i ÅŸi, din această poziÅ£ie, coordona atât achiziÅ£iile de servicii de campanie, cât ÅŸi persoanele care au acÅ£ionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare, susÈ›in procurorii.

 

Remiterea foloaselor infracÅ£ionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afiÅŸe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole ÅŸi prestarea de servicii de consultanţă, menÅ£ionează procurorii DNA.

 

Spune-ne opinia ta