Comisia de control, formată din reprezentanţi ai Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenţie, ai Biroului Teritorial Iaşi al Avocatului Poporului şi ai Asociaţiei "Alternative Sociale" Iaşi, arată în raport că la data vizitei, în Penitenciarul Botoşani erau aflate în detenţie 1.010 persoane private de libertate, în condiţiile în care unitatea are o capacitate de 1.174 de locuri.
La momentul vizitei, în zilele de 15 şi 16 iulie, ulterioară protestelor, deţinuţii protestatari erau liniştiţi, în condiţiile în care şi în 14 iulie, în Penitenciar fusese o delegaţie a Biroului Teritorial Suceava al Avocatului Poporului. Atunci, anchetatorii au discutat cu doi dintre protestatarii aflaţi în refuz de hrană şi care şi-au justificat acţiunile prin aceea că nu sunt mulţumiţi de cazare, hrană, asistenţă medicală şi psihologică. Aceştia revendicau şi programe de terapie ocupaţională, permisii şi preţuri normale la magazinele din incinţa penitenciarului. "Deţinuţii au declarat că forţele de ordine din Penitenciar nu au folosit violenţa", arată reprezentanţii de la Suceava ai Avocatului Poporului.
Comisia de verificare a formulat o cronologie a evenimentelor.
Astfel, protestele au fost declanşate în seara de 12 iulie, când deţinuţii au refuzat masa de seară, o parte dintre ei scandând împotriva condiţiilor necorespunzătoare de cazare, au aruncat cu borcane, săpunuri şi produse alimentare, la o cameră din Secţia 5 unii dând foc la hainele pe care apoi le-au suspendat aprinse la fereastră.
A doua zi, pe 13 iulie, 190 de deţinuţi au refuzat să părăsească curtea de plimbare şi să intre în camere, opt dintre ei urcând pe acoperişul Secţiei de deţinere 5 şi 12 pe acoperişul curţii de plimbare. Incidentul a fost stins atunci, însă o parte din deţinuţi au continuat protestul şi în timpul nopţii.
A doua zi, pe 14 iulie, patru deţinuţi au urcat pe acoperişul curţii de plimbare aferentă Secţiei 2, iar şase pe acoperişul Secţiei 5. În aceeaşi zi, un deţinut care aştepta să fie transferat la Penitenciarul Iaşi a urcat pe antena radio a unităţii de detenţie, unde a rămas ore întregi.
În noaptea de 14 spre 15 iulie, un deţinut a lovit un agent din rândul personalului, iar cinci deţinuţi din secţia 2 au incendiat saltele şi au distrus bunuri din cameră. S-a intrat în forţă peste ei, focul a fost stins, iar deţinuţii au fost prezentaţi la cabinetul medical, apoi relocaţi într-o altă cameră. Cum deţinuţii de pe acoperişul curţii de plimbare din Secţia 2 au recurs la instigări la violenţă şi la distrugeri, a fost dispusă intervenţia grupei operative.
Înainte de acel moment, mai mulţi deţinuţi au încercat să-şi dea foc sau să incendieze cazarmamentul, iar în timpul intervenţiei, doi dintre ei au lovit membrii grupei operative cu coli de tablă smulse de pe acoperişul curţii de plimbare. Patru dintre ei, doi automutilaţi, au fost duşi la cabinetul medical unde au primit îngrijiri. Deşi unuia dintre ei i s-a recomandat prezentarea la Urgenţe, acesta a refuzat.
Abia a doua zi dimineaţă, deţinutul urcat pe antena radio a fost convins să coboare, fiind consultat de cadrele medicale şi apoi introdus în cameră. După prânz, şi cei şase aflaţi pe acoperişul Pavilionului de deţinere au renunţat la protest şi după ce au fost văzuţi de medic, au intrat în camere.
Comisia de control a făcut remarci în privinţa modului în care este acordată asistenţa medicală în Penitenciar, reţinând că la data vizitei, asistenţa medicală primară era acordată de un medic de familie din Botoşani angajat în baza unui contract de colaborare şi de doi asistenţi medicali, neavând angajat un medic de medicină generală sau un stomatolog.
Registrele medicale erau completate la zi în condiţiile în care afecţiunile medicale monitorizate la deţinuţi sunt diverse: 247 de deţinuţi suferă de afecţiuni cronice iar 108 dintre ei au afecţiuni psihiatrice, din care doar 80 acceptând administrarea tratamentului aferent. Din registrele de consultaţii a reieşit că au fost patru cazuri de agresiune între persoane private de libertate.
Din rapoartele puse la dispoziţie comisiei de control a reieşit că în perioada 15 iunie- 15 iulie 2016 au fost întocmite 234 de rapoarte de incident, 127 dintre ele având loc pe perioada protestelor. De asemenea, membrii comisiei au constatat că în perioada 12- 15 iulie, mai multe persoane examinate de cadrele medicale au prezentat semne de agresiune- excoriaţii, hematoame, echimoze, traumatisme faciale, nazale, plăgi tăiate autoprovocate la nivelul mâinilor. Deţinuţii au refuzat examinarea medico- legale, susţinând ori că s-au autoagresionat din cauza stresului ori că au fost agresaţi de colegii de detenţie.
"Din discuţiile purtate cu asistenţii medicali şi cu medicul echipei, a reieşit că patru persoane private de libertate ar fi fost lovite în timpul intervenţiei echipelor specializate, prezentând diverse traumatisme. Doi dintre ei se automutilaseră", se arată în raport.
La finalul vizitei, membrii comisiei de control au transmis şi recomandări conducerii Penitenciarului. Prima dintre ele vizează interzicerea aplicării de sancţiuni persoanelor private de libertate care au comunicat informaţii- adevărate sau false-, comisiei. De asemenea, s-a recomandat "gestionarea incidentelor fără vătămarea integrităţii fizice a deţinuţilor sau supunerea la rele tratamente, asta în condiţiile în care unii deţinuţi ar fi fost loviţi în timpul intervenţiei echipelor specializate, identificarea unor măsuri adecvate de negociere precum şi dispunerea măsurilor legale pentru angajarea personalului medical".
Recomandările comisiei nu au rămas fără răspuns. Într-o notificare transmisă de conducerea Penitenciarului, se arată că forţele de ordine nu au folosit forţa- după cum au declarat şi deţinuţii, iar în urma concursului organizat de unitatea de detenţie au fost angajaţi doi medici generalişti. Cât despre condiţiile de detenţie reclamate de deţinuţi, directorul penitenciarului, comisarul şef Cristian Ieremie arată că în cadrul unităţii este pus în aplicare un plan de modernizare a camerelor de deţinere. "Cu toate acestea, se constată că în ciuda eforturilor, unii dintre deţinuţi înţeleg să distrugă facilităţile puse la dispoziţie, probabil pe fondul unei educaţii deficitare", arată directorul Penitenciarului.
Reamintim că protestele în mai multe penitenciare din ţară au pornit după unele declaraţii ale ministrului Justiţiei de la acea vreme, Raluca Prună, care vorbea despre o posibilă lege a graţierii.
