Aceasta, cu atât mai mult cu cât, o pedeapsă de cinci ani în cazul celor aflați la prima condamnare (cărora li se adresează proiectul aflat în Parlament și numiți infractori “primari”, de specialiștii CSM), presupune săvârșirea unor fapte grave, în opinia autorilor analizei.
Analiza a fost realizată de Direcția legislație, documentare și contencios din cadrul CSM și va sta la baza discuțiilor în urma cărora plenul instituției va decide cum va aviza proiectul de lege trimis de guvern Parlamentului. Proiectul stabilește grațierea pedepselor de cel mult cinci ani inclusiv, cu excepția celor care vizează mai multe fapte grave și de corupție.
În opinia autorilor, limita pedepsei grațiate ar trebui însă redusă: "Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-și îndeplini funcțiile și scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale (prin proiect propunându-se grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani) este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială”, se arată în documentul postat vineri pe site-ul CSM.
Reamintim că, potrivit practicilor, în România au fost grațiate de obicei pedepsele sub doi ani inclusiv, cu excepția Legii nr. 543/2002, când s-a optat tot pentru un plafon de cinci ani.
Citiţi continuarea pe cursdeguvernare.ro
