Profesorii unei școli gimnaziale din Botoșani au reușit să-i facă pe elevi să se îndrăgostească iremediabil de lectură, dar și să aibă rezultate mai bune la învățătură. Copiii ajung să citească cel puțin o carte pe lună, iar rezultatele la examenele naționale sunt pe măsură, scrie ziarul Adevărul.

Potrivit sursei menționate, școala nr. 13, din municipiul Botoșani, este una dintre cele mai bune unități de învățământ primar și gimnazial din județ. Cel puțin asta indică și rezultatele obținute de elevii școlii la examenele naționale. Ani la rândul, elevii școlii au obținut rezultate foarte bune la Evaluarea Națională, inclusiv o serie de 10 pe linie la Limba și Literatura Română. 

Aceste rezultate se datorează și metodelor ingenioase folosite de profesori pentru a le crea elevilor o cultură solidă, plăcerea de a învăța, dar și capacitatea de a înțelege esența și importanța temelor predate la orele de curs. 

Școala nr. 13 este renumită ca fiind un adevărat cuib al pasionaților de lectură, unde fiecare elev citește  măcar 16 - 17 cărți pe an.

„Consider că cel mai bun profesor al unui elev este cartea”, a precizat profesorul Mihaela Filip, director al școlii.  

Profesorul de limba română, Mihaela Ţicalo, spune că dascălii dau o luptă cruntă pentru a-i convinge pe elevi, în clasa a V a să facă pauză la jocurile de pe telefoane mobile sau să renunțe, măcar o parte din timp la rețele sociale, în favoarea lecturii.

„La început lectura este o povară, pentru că le este greu să se desprindă de telefon și de calculator”, spune Mihaela Ţicalo.

În fiecare an, cu altă generație, aceeași strădanie. Să facă loc cărții în viața elevilor.

„Din păcate tot mai puțini copii citesc. Lectura în viața copilului nu mai este prioritară, deși ea îl formează așa cum nimic altcineva nu ar putea. Tot mai puțini copii citesc pentru că unora pur și simplu nu le place această activitate, alții că nu văd modele în jurul lor. Nici adulții nu mai citesc ca altădată.  Majoritatea sunt atrași de tehnologie modernă, de calculatoare, televizoare, rețele sociale”, mărturisește Mihaela Filip.   

Primii doi ani de gimnaziu sunt ai lecturilor obligatorii pentru majoritatea elevilor. Citesc pentru a primi note bune și mai ales fiindcă ajung să se întâlnească cu lectura la fiecare pas. În clasele a VII-a și a VIII-a, lectura devine un „microb” pentru majoritatea elevilor. 

„În clasele VII-VIII lectura devine o plăcere. Și pentru mine ca profesor de limbă română să văd această evoluție, de la corvoadă la plăcerea lecturii este grozav. Se obișnuiesc cu cititul și pe de altă parte deja se formează un anumit nivel de cultură. Descoperă că lectura înseamnă relaxare, plăcere”, spune Mihaela Ţicalo.   

Odată cu clasa a V-a, copiii sunt familiarizați cu lecturile clasice. Unele sunt propuse de profesori, altele la alegere.

„Pentru că o carte clasică, chiar dacă se citește un pic mai greu, bagajul de cunoștințe pe care-l capătă copilul citind o carte clasică  este enorm. Ei citesc două tipuri de cărți, cărți pe care le plac, și cărți pe care eu le propun”, adaugă profesorul de limbă română. 

Așa se face că fiecare elev ajunge să citească în jur de 16-17 de cărți pe an.

„Cărțile date de mine sunt în jur de 10, din septembrie până în iunie. Mai citesc 7 - 8 cărți pe vacanța de vară, la alegere. Au fișe de lectură prin intermediul cărora le cer să comenteze pasajul preferat, să caracterizeze în 10 rânduri personajul preferat, să asocieze cartea respectivă cu o altă carte și totodată ce au învățat bun din această carte. După care vinerea este lucrare de control, fișa de evaluare a lecturilor suplimentare”, spune Mihaela Ţicalo.   

Metodele alese de profesori pentru a sădi plăcerea lecturii sunt destul de ingenioase. În primul rând lecturile sunt mereu însoțite de discuții care-i ajută pe elevi să descopere esența cărților dar și valoarea lor morală și culturală.  

„Lecturile au ca obiectiv obținerea unor valori culturale și morale. La clasa a VII a, am decis, de exemplu, să citească «Coliba Unchiului Tom», fiind vorba despre fenomenul sclaviei în Statele Unite. La clasele bune dau și  «Pe aripile vântului», unde este vorba chiar de războiul de secesiune, iar apoi  «Să ucizi o pasăre cântătoare». Și apoi discutăm pe marginea acestor fenomene sociale, istorice. Copiii încep să realizeze, să facă legături și încep să gândească”, spune Mihaela Ţicalo.  

Mai mult decât atât, lecturile sunt însoțite de activități interactive.

„Le dau să citească «20.000 de leghe sub mări», de exemplu. La această lectură le propun elevilor să facă și o hartă, care să arate drumul lui Nautilus. Să afle mai multe despre acele locuri. Sau în clasa a V-a la călătoriile lui Apollodor au de făcut, de asemenea, o hartă care să arate traseul călătoriilor acestuia”, spune profesoara de limbă română. 

În plus, există o colaborare interdisciplinară între profesori. La obiectele de studiu umaniste, în special, sunt abordate lecturi în funcție și de ce se predă la orele de istorie sau geografie. 

„Folosim în predare istoriei, de exemplu, surse literare ca document istoric. În funcție de nivelul de studiu dar și de conținutul pe care trebuie să-l parcurgem, în vederea formării anumitor competențe copiilor, vorbim și ne punem de comun acord. La clasa a V-a, la istorie când ajungem cu materia la antichitatea greacă, copiii vor citi «Legendele Olimpului». Lucrăm și discutăm despre lumea medievală, doamna de limba română în asociere cu doamna de istorie, solicită copiilor să citească o serie de opere literare care au ca subiect lumea medievală. Și exemplele pot continua”, spune directorul școlii.

În momentul de față, școala a devenit un loc al pasionaților de lectură.

„Am citit multe cărți, nici nu mai știu câte au fost. Ceea ce știu este că mi-au schimbat felul de a gândi, de a vedea lucrurile. Îmi place la nebunie să citesc”, spune o elevă de clasa a VII-a. 

Iar rezultatele se văd. Atât în plan personal, dar mai ales în privința rezultatelor la învățătură.

„Sunt elevi care ajung în clasa a IX-a cu un bagaj de cunoștințe și de lecturi pe care alți copii nu le au. Copiii de clasa a VIII-a deja termină într-o săptămână, o carte de 300 de pagini. Sunt foarte mândri că au citit, o carte așa de mare. Sunt foarte mândrii că citesc cărți clasice. La rândul meu sunt mândră de ei, că găsesc esența cărților clasice”, spune profesoara de limbă română. 

„Lectura susținută pe parcursul anilor de studiu se vede și în rezultatele finale ale copiilor. Am avut rezultate foarte bune la examenele naționale”, spune și directorul școlii. 

Cu ocazia „Zilei lecturii”, organizată pe 15 februarie, elevii de gimnaziu au vorbit celor din clasele primare despre pasiunea de a citi, cum au dobândit-o și ce înseamnă în prezent cărțile pentru ei. 

Sursa foto: Adevărul