Nu mai puțin de 2500 de copii au fost identificați fără cod numeric personal în România numai pe parcursul unei singure luni ce cercetare.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Raluca Turcan, care a precizat că a “identificat copii fără CNP în România de astăzi. Am identificat într-o campanie de o lună de zile aproximativ 2.500 de copii care erau excluși practic din sistemul educațional, nu aveau acces la educație”.
Oficialul a spus, în cadrul unui eveniment de începere a lucrărilor pentru Programul Național de Suport destinat copiilor în contextul pandemiei COVID-19 – ”Din grijă pentru copii”, că guvernul intenționează să acționeze în trei direcții mari pentru a-i sprijini pentru copiii din medii vulnerabile – “servicii integrate”, identificarea de resurse umane pentru a susține activitățile de asistență specială, respectiv finanțarea acestor activități.
“Vreau să vă spun că, atunci când am decis în guvernul Cîțu, să regândim și să recalibrăm asistența socială, am plecat cu toții de la o diagnoză, pentru că este vital să înțelegi cui te adresezi și cum poți să te adresezi cel mai bine. Și în acea diagnoză pe care am făcut-o, plecând de la beneficiarii de ajutor social, fie că sunt beneficiari direcți sau titulari, am radiografiat profilul persoanelor vulnerabile în România. Și de departe cei mai vulnerabili sunt cei 65+, eventual cu dizabilități și copiii din familii monoparentale, familii sărace cu mulți copii sau copii cu părinți plecați la muncă în străinătate.
Am identificat copii fără CNP în România de astăzi. Am identificat într-o campanie de o lună de zile aproximativ 2500 de copii care erau excluși practic, pragmatic din sistemul educațional, nu aveau acces la educație. Am găsit sute de copii care se aflau într-o stare avansată de boală și care nu aveau acces la asistență medicală. Și atunci nu poți să nu te întrebi cum poate statul, o dată, să se considere puternic și civilizat și să nu încerce să-i ajute pe cei care sunt în situația astfel de disperare.
Și aici sunt trei direcții mari de acțiune. Una o reprezintă serviciile integrate. Ce faceți dumneavoastră aici este un model de servicii integrate. Ați strâns specialiști, instituții și ajungem la acești copii pe de o parte identificându-i, introducându-i într-o bază de date a statului, copii care au nevoie de sprijin și după aceea țintind la ei cu diferite servicii. La fel trebuie să funcționeze și asistența socială. (…)
După aceea, a doua componentă esențială este cu cine facem asistența socială. Și constatăm și am și văzut că asistența socială în România se face cu persoane care nu au pregătirea necesară, fie pentru că nu sunt atrași de facultățile de profil, fie pentru că nu își găsesc un loc de muncă, fie că sunt supraîncărcați. Dintre toți asistenții sociali din România, doar 80% au studii superioare și dintre aceștia doar 30 la sută au experiență și educație de asistență socială.
Iar a treia componentă o reprezintă, evident, finanțarea. Și iarăși, în premieră, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, avem și componenta de infrastructură socială pentru copii, pentru că mulți copii din zonele defavorizate își găsesc în școală, în viața în comunitate un sprijin pentru a ieși din mediile vulnerabile în care se află. Și atunci construcția unor astfel de centre de zi și servicii de zi, în care copiii să primească suport pe tot parcursul zilei reprezintă un mare progres. Și aici avem în Planul Național de Redresare și Reziliență 50 milioane € pentru infrastructura socială pentru copii aflați în stare de vulnerabilitate.”, a explicat Raluca Turcan.