Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) din Botoșani, omul de afaceri Valeriu Iftime, aplaudă un proiect legislativ aflat în dezbatere publică, potrivit căruia companiile și persoanele fizice autorizate vor fi introduse într-un catalog electronic de internaționalizare, contra unei taxe anuale. El susține că exportul masiv este calea de restaurare a echilibrului comercial în România, încurajând agenții economici să pătrundă pe piețe din afara granițelor.
Una dintre modificările cuprinse în proiectul de lege are în vedere includerea tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor cu scopul de a genera vizibilitate și oportunități reale de promovare și internaționalizare, atât în mediul fizic cât și în cel virtual – mai competitiv și liber de barierele fizice și geografice, gestionat de către camerele de comerț, conform unor modele consacrate, testate și valorificate corespunzător, la nivel european.
„Noi trebuie să întărim anumite firme care pot merge în exterior”
„Această nouă lege presupune un catalog al tuturor firmelor din România. Astăzi există un catalog care îți dă niște informații. Ceea ce ne propune nouă legea este, de fapt, cel mai important lucru: cum ne ducem la export. A fi membru al Camerei de Comerț, după legea nouă, presupune ca agenții economici mari să plătească 100 de euro pe an. Vreau să spun că în România vor fi 1671 de agenți economici care vor plăti 100 de euro pe an. Vor fi, de asemenea, 829 de firme care vor plăti 75 de euro pe an, vor fi 46.000 care vor plăti 50 de euro și 750.000 de companii care vor plăti câte 20 de euro pe an. Restul de 4.000 sunt PFA-uri. Asta este noua taxă pe care o impune legea.
Povestea este că, dacă facem o analiză, deficitul nostru economic în 2020 a fost de 18 miliarde de euro, în 2021 a fost 23,8 miliarde de euro, asta însemnă import mai mult decât export. Și spun așa: dacă noi am ști să le dăm în afară, asta spune catalogul ăsta, noi trebuie să întărim anumite firme care pot merge în exterior. Balanța asta comercială nu o schimbă nici PFA-urile, nici companiile mici, o schimbă marile companii”, a explicat Valeriu Iftime.
Potrivit acestuia, catalogul firmelor reprezintă o promovare reală a mediului de afaceri, bazată pe cifre autentice și pe identificarea exactă a domeniului de activitate unde se realizează profit.
„Noi nu am creat un mecanism prin care să arătăm în afară cine suntem. Mai e o chestiune interesantă: un asemenea catalog înseamnă să ai informații de la toți cei care depun bilanțul. Acești 760.000 care depun bilanțul, noi știm doar cifra de afaceri, dar nu știm ce face agentul respectiv. Într-un catalog care are o anumită evidență, bineînțeles parolată, pentru că asta e un element de siguranță, ai putea să vezi care sunt producătorii de scaune, de cartele, de ochelari. Asta dă anumite informații despre un model de business. S-ar putea ca România să fie un foarte bun exportator de croasant sau de flori de câmp, nimeni nu știe, pentru că nu este o bază de date la nivel național pe care cineva să o poată gestiona. Ideea de a avea un contur al afacerilor din România. Dacă vrem să promovăm, să avem o strategie, trebuie să vedem ce forță avem”, a adăugat președintele CCIA Botoșani.
„Administratorii acelor companii care dispar sunt doar niște paravane”
De asemenea, noul proiect de lege susține certificarea de către camerele de comerț a competențelor administratorilor din cadrul companiilor, echivalentul deținerii unui pașaport de încredere, cu valabilitate pe plan global.
„A doua problemă pe care o pune legea acum este un certificat de atestare a administratorilor. La Registrul Comerțului, sunt active și funcționează 1.117.000 de firme. Câți depun bilanțul? 768.000. Sunt 350.000 de firme care nu depun bilanțul și toată lumea știe asta, dar nimeni nu face nimic. Unii nu depun bilanțul pentru că pot face o firmă, taie șase facturi și se închid. Numărul celor care nu depun bilanț era în 2014 de 100.000, în 2019 era 200.000. Cred că undeva este o lipsă de construcție. Povestea se ocupă de administrator, noi nu de ocupăm de patroni. Camera de Comerț spune așa: haideți să creăm un examen minim de administra o companie. O să vedeți că administratorii acelor companii care dispar sunt bătrâni, sunt oameni care nu au niciun fel de școală, sunt doar niște paravane”, a mai arătat Valeriu Iftime.
Proiectul legislativ a fost inițiat de 40 de parlamentari UDMR, PSD și PNL, printre care și ministrul Muncii, Marius Budăi.