Hidrocentrala CosteÅŸti-Stânca, situată pe râul Prut, e deÅ£inută ÅŸi administrată în tandem de România ÅŸi Republica Moldova. Ambele ţări fac uz de lacul de acumulare comun, iar cele două turbine ale hidrocentralei au putere echivalentă ÅŸi aparÅ£in câte una fiecărei ţări, fiecare având acum puterea de 16 MW.
Săptămâna trecută, Republica Moldova a anunÅ£at planuri ambiÅ£ioase de a spori puterea livrată de la CosteÅŸti-Stânca prin soluÅ£ii adiÅ£ionale inovative.
Cea mai inovatoare din aceste soluÅ£ii presupune este folosirea de panouri fotovoltaice plutitoare, amplasate pe suprafaÅ£a lacului de acumulare. Astfel, panourile n-ar ocupa teren agricol, ci o parte din suprafaÅ£a de apă, ÅŸi ar asigura producÅ£ie suplimentară de electricitate. Puterea acestui parc fotovoltaic plutitor ar urma să fie cuprinsă între 5 ÅŸi 10 MW.
Panourile fotovoltaice plutitoare reprezintă o idee ce ÅŸi-a cunoscut dezvoltarea în lume abia în ultimii ani, dar are ÅŸi piedici în expansiunea ei. Piedicile o reprezintă apa sărată a mărilor ÅŸi oceanelor, care se poate depune rapid pe suprafaÅ£a acestora, scăzându-le direct eficienÅ£a ÅŸi totodată provocând coroziunea componentelor lor esenÅ£iale. Apa din acest lac de acumulare e una dulce, însă, întrucât provine din râul Prut, ÅŸi un asemenea parc ar avea mai puÅ£ine provocări.
Pe lângă noul parc fotovoltaic plutitor, centrala îÅŸi mai doreÅŸte ÅŸi un mic parc eolian, cu aceeaÅŸi putere cuprinsă între 5 ÅŸi 10 MW. Aici ecuaÅ£ia e mult mai simplă ÅŸi o asemenea putere poate însemna o singură turbină eoliană din regiunea a 6,2-7,5 MW, sau maxim două dacă sunt alese din regiunea de 4,5-5,0 MW.
Energia produsă din sursă solară ÅŸi eoliană va putea fi livrată ÅŸi direct în reÅ£ea când producÅ£ia va coincide cu cererea, dar va putea fi ÅŸi stocată într-o mini centrală de baterii, care ar urma să completeze acest sistem.
Stocarea energiei produsă direct de hidrocentrală în baterii nu are sens, pentru că hidrocentrala poate fi pornită la orele dorită ÅŸi acel lac de acumulare reprezintă el însuÅŸi o formă de „baterie”.
Ministerul Energiei din Moldova spune că acest proiect i-ar permite hidrocentralei de la CosteÅŸti-Stânca să-ÅŸi dubleze puterea instalată de producÅ£ie a electricităţii regenerabile, în raport cu cea din prezent, însă aici sunt luate în calcul cifrele recepÅ£ionate de Moldova, de la o singură turbină.
E curios că acest proiect adiÅ£ional de panouri plutitoare, turbine eoliene ÅŸi centrală de baterii va fi derulat doar de Republica Moldova, nu ÅŸi de România, deÅŸi aceste iniÅ£iative au fost coordonate ÅŸi cu partea română, scrie piataauto.md.
În prezent, hidrocentrala de la CosteÅŸti, de pe partea din Moldova, produce 65 GWh anual, ceea ce reprezintă cam 1,4% din electricitatea consumată de Moldova ÅŸi 6% din cea produsă local de Moldova.
Lacul de acumulare de la CosteÅŸti-Stânca e format de un baraj de 70 km lineari, ocupând o suprafaţă de 59 km pătraÅ£i ÅŸi având o capacitate de acumulare de 1 miliard ÅŸi 285 milioane de metri cubi de apă, ajungând la o adâncime maximă de 43 metri.
Hidrocentrala a fost dată în exploatare în anul 1978, iar atunci când debitul de apă din Prut scade, cele două turbine funcÅ£ionează în regim de alternare, pe rând, câte una. Când nivelul apei e mai mare, turbinele pot funcÅ£iona ÅŸi concomitent, livrând electricitate ambelor ţări.
Noul proiect se află deocamdată la faza definitivării studiului de fezabilitate. Ministerul Energiei de la ChiÅŸinău nu a anunÅ£at deocamdată un buget ÅŸi un termen ferm de realizare a acestui proiect, însă a precizat că studiul ÅŸi proiectul va fi înaintat curând spre aprobare la consiliului de administraÅ£ie al Întreprinderii de Stat „NHEC” (abreviere care se descifrează ca Nodul hidroenergetic CosteÅŸti”).
Se pare că hidrocentrala din CosteÅŸti din Moldova s-a inspirat de la experienÅ£a din ultimii ani a Hidroelectrica, din România, care are proiecte mai mari de energie eoliana ÅŸi panouri fotovoltaice terestre în derulare, iar de curând a încheiat ÅŸi un contract pentru o centrală mare de baterii, mai scrie sursa citată.
