Conform Legii 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul Muncii), Capitolul IX, art.108 - 110, sunt consideraţi salariaţi cu munca la domiciliu acei salariaţi care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuţiile specifice funcţiei pe care o deţin.
În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, salariaţii cu munca la domiciliu îşi stabilesc singuri programul de lucru. Angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condiţiile stabilite prin contractul individual de muncă.
Contractul individual de muncă pentru munca la domiciliu se încheie numai în formă scrisă şi conţine în afara prevederilor art.17 (3) din Legea 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul Muncii) şi următoarele prevederi speciale: precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu, programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului. Angajatorul este obligat să asigure transportul la şi de la domiciul salariatului, după caz, a materiilor prime pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.
Salariatul cu munca la domiciliu se bucură de toate drepturile recunoscute prin lege şi prin contractele colective de muncă aplicabile salariaţilor al căror loc de muncă este la sediul angajatorului.
Prin contractele colective de muncă şi/sau prin contractele individuale de muncă se pot stabili şi alte condiţii specifice privind munca la domiciliu, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(Comunicat de presă emis de ITM Botoșani)